REPORTAJ | Cristina Vărzaru, Doctor în Educaţie Fizică şi Sport, Magna Cum Laude: "Îmi doresc foarte mult ca această experienţă să mă ajute în cariera mea de antrenor"

11 dec 2015 1816 afişări Special
REPORTAJ | Cristina Vărzaru, Doctor în Educaţie Fizică şi Sport, Magna Cum Laude: "Îmi doresc foarte mult ca această experienţă să mă ajute în cariera mea de antrenor"

Am avut deplasări cu echipa în care nu băgam pe nimeni în seamă, doar nişte cărţi pe care le aveam la mine în geantă. Am avut zile în care am stat şi câte 7-8 ore la calculator pentru a redacta teza. Nu mă plâng, dar pot să spun şi că mi-am pus ochelari în perioada asta. Nu a fost uşor sub nicio formă, dar a fost şi foarte frumos”. Acesta este rezumatul cu iz de poveste al ultimilor trei ani pentru Cristina Vărzaru, care au dus-o în poziţia de a-şi prezenta joi, în şedinţă publică începând cu ora 14:00, în amfiteatrul C, cu exact 120 de locuri în bănci de la parterul sediului ANEFS, teza de doctorat.

După  o oră şi 38 de minute, Ioan Negulescu, şeful secţiei de handbal a Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport, a început să citească procesul verbal întocmit de comisie, iar la 15:40, tripla câştigătoare a Ligii Campionilor primise titlul de Doctor în Educaţie Fizică şi Sport, Magna Cum Laude. Şedinţa a continuat, iar fiecare moment scurs a şters orice urmă de încordare din muşchii Cristinei. “Sentimentele pe care le trăiesc astăzi nu sunt cu nimic diferite faţă de ce am trăit atunci când am câştigat Ligile Campionilor”, a punctat cu zâmbet regăsit pe buze, Cristina Vărzaru.

Teza de doctorat a handbalistei de la CSM Bucureşti a avut drept subiect pregătirea jucătoarelor care evolueză pe postul său."Studiu cu privire la pregătirea jucătoarelor de handbal specializate pe postul de extremă", titlul scris cu litere de-o şchioapă s-a odihnit zeci de minute proiectat pe peretele de lângă uşă, în aşteptarea invitaţilor - de la Cristian Gaţu, la colegele Cristinei de la CSM, de la staff-ul CSM, la profesori UNEFS şi prieteni de suflet ai Cristinei.

Munca de cercetare a Cristinei Vărzaru a crescut sub coordonarea ştiinţifică a profesorului universitar doctor Viorel Cojocaru. Prezentarea sportivei, încadrată de cuvântările celor cinci profesori universitari ai comisiei de evaluare, a durat 25 de minute.

25 de minute intense, în care Cristina, susţinută de slide-uri cu multă informaţie sintetizată la sânge, a vorbit fără întrerupere, cu un ritm alert, stăpână pe sine. “Am avut şi o ratare la un moment dat, m-am bâlbâit, dar din cauza emoţiilor. După, au venit momente mai bune, m-am redresat ca şi în timpul jocului. A fost o prezentare lungă, dar am savurat fiecare moment”, a punctat foarte exigentă cu sine fosta extremă a lui Viborg. Doctoranda Cristina Vărzaru a prezentat o teză bine articulată, în care profesorii au evidenţiat forţa handalistei de a trage concluzii, de a structura.

Profesorii au lăsat impresia că au avut mai multe emoţii în timpul evaluării lucrării pe care o aveau în faţă. Cristina Vărzaru a fost extrem de concentrată, serioasă şi nu a schiţat vreun zâmbet în timpul prezentării. Asta în ciuda încercărilor colegelor sale de a o scoate puţin din tensiune: “Am super-colege. Mi-au trimis poze în timpul prezentării de doctorat, cu glumele lor caracteristice, au vrut să mă facă să râd. Asta facem tot timpul, ne simţim bine împreună şi le mulţumesc mult că am fost şi astăzi împreună”. Destinderea a fost însă totală în final.

Practic, inspirată de propria carieră, care, deşi aflată la apus, încă mai are de scris pagini pe parchetul sălilor, Cristina Vărzaru a experimentat programe speciale de antrenament pentru extreme. Şase echipe de handbal feminin au răspuns provocării lansate de jucătoarea de 36 de ani şi şi-au lăsat cele patru extreme din lot spre a fi monitorizate de Vărzaru. CSM Bucureşti, dar şi echipe din Braşov şi Craiova au implementat antrenamente special gândite de Cristina, în timp ce alte trei cluburi au reprezentat grupul de control al cercetării. Rezultatele statistice privind îmbunătăţirea eficienţei în teren au validat în primă fază munca Cristinei. Mai mult, CSM Bucureşti menţine programul de antrenament, la fel şi Braşov-ul. Colegele au ajutat-o necondiţionat pe Cristina Vărzaru, au fost subiecţi şi parteneri, au apărut fizic în prezentarea Cristinei, pentru că dacă pe chipul ei nu s-a văzut niciun moment de relaxare, nicio abatere de la sobrietatea auto-impusă, pe ecran, prezentarea Power Point a ţinut cont şi aspectul estetic, şi de cel ludic, iar micile personaje desenate care susţineau grafic ici şi colo cursul prezentării au colorat atmosfera, pentru ca apoi filmuleţe din timpul antrenamentelor să probeze şi să ilustreze exact întreaga bază a lucrării.

Lucrarea asta ar trebui să o scoată pe Cristina pe piaţă şi să convingă antrenorii. Sunt lucruri viabile şi de perspectivă, mai ales la noi, pentru că alţii le fac demult”, a punctat Mariana Igorov, conferenţiar doctor şi fostă extremă. Nimic n-a fost însă importat de-a gata din Danemarca, pentru că Vărzaru a pus în acest proiect propria viziune asupra handbalului.

"Mă simt bine, mă simt foarte uşurată, pentru că a fost foarte, foarte greu. A fost o perioadă în  care am plecat dimineaţa la 7:00 şi m-am întors seara la 10:00. Am fost pe drumuri, încolo şi-ncoace, ba la antrenamente, ba la şcoală, ba să aplic programul de pregătire. În acelaşi timp, a fost şi o perioadă foarte frumoasă, pentru că am învăţat foarte multe lucruri aici la facultate. Eu credeam când am venit la facultate, mamă!, ce antrenor bun o să fiu, cu experienţa mea. Nu! Lucrurile pe care le-am învăţat în aceşti trei ani îmi spun de fapt că nu sunt nici pe jumătate atât de pregătită pe cât aş dori să fiu. Cu cât citesc mai mult, cu atât îmi dau seama că ar trebui să citesc şi mai mult. Dar sunt convinsă că toată experienţa asta o să mă ajute foarte tare în cariera pe care vreau să o îmbrăţişez – aceea de antrenor. Acum sunt doctor cu acte. Una e practica şi alta e teoria. Cei care au stat şi de o parte şi de alta ştiu foarte bine despre ce vorbesc. Eu am învăţat să disting asta de când sunt aici profesor de handbal în Universitate", a explicat Cristina Vărzaru.

"Este destul de rar ca un sportiv atât de valoros să continue cariera printr-o activitate care de fapt este o datorie pentru oricine a practicat un sport care i-a oferit atâtea satisfacţii. Noi avem obligaţia de a face ca handbalul să câştige cât mai mult de pe urma unui demers precum cel al Cristinei", a punctat Petru Ghervan. În frunte cu Viorel Cojocaru, comisia şi-a exprimat speranţa că viitorul academic al Cristinei Vărzaru va fi unul din ce în ce mai bogat. Cristina Vărzaru are însă un vis mare.

Cu părinţi erudiţi, profesori de istorie şi de matematică, Cristina şi-a stabilit deja următoarele obiective. “Sunt asistent universitar, predau de trei ani de zile, duc mai departe tradiţia familiei, dar îmi doresc să devin un antrenor bun. Ăsta este visul meu. Îmi doresc foarte mult ca această experienţă să mă ajute în cariera mea de antrenor, îmi doresc să devin un antrenor mai bun decât am fost ca şi sportivă", a tras linie Cristina Vărzaru.
 

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.