INTERVIU | Cozmin Guşă îşi depune azi candidatura pentru şefia FR de Judo. "Scopul meu e ca în cel mult un an FRJ să fie cel mai bine organizat for sportiv din România şi cel mai bine finanţat din fonduri private"

1 feb 2017 4247 afişări Special
INTERVIU | Cozmin Guşă îşi depune azi candidatura pentru şefia FR de Judo. "Scopul meu e ca în cel mult un an FRJ să fie cel mai bine organizat for sportiv din România şi cel mai bine finanţat din fonduri private"
GALERIE (4 de imagini) VEZI GALERIA
Faţa FR de Judo a fost brăzdată în 2016 de luptele  interne absurde, o ciudăţenie generată de lipsa unui lot masculin, incapacitatea de a cheltui bugetul acordat de MTS, dar şi de ratarea unei medalii la JO de la Rio. Astfel, imaginea unui for care în ultimul deceniu se cocoţase alături de FR de Scrimă pe un vârf de performanţă, vizibilitate şi credibilitate prin rezultatele Alinei Dumitru, Corinei Căprioriu şi ale Andreei Chiţu a fost mototolită încet dar sigur. Pe 20 februarie au loc la sediul COSR alegerile la FRJ, iar primul om care îşi depune candidatura pentru postul de preşdinte este clujeanul Cozmin Guşă, în vârstă de 46 de ani. Consultant geopolitic, fizician, co-proprietar al canalului Realitatea TV şi apropiat al mişcării olimpice, Guşă este si prieten vechi cu Marius Vizer, preşedinte al forului mondial de judo. În cursa cu Cozmin Guşă pentru cel mai important birou al FRJ ar putea intra reputatul antrenor Florin Bercean şi fostul judoka Nicolae Traşcă. În interviul acordat ProSport aflaţi de ce a ales Cozmin Gusa  să candideze si ce viziune are pentru rezolvarea problemelor acute din judoul românesc.

ProSport: Începem abrupt. V-am văzut de foarte multe ori pe Naţional Arena. 234 de milioane de euro e un preţ corect pentru construcţia stadionului în patru ani?

Cozmin Guşă: Avem o arenă frumoasă şi va declanşa mereu o atracţie fascinantă pentru spectatori, dar nu face aceşti bani. Este măsura şpăgii şi a corupţiei maximale din România.

Dar măcar avem un stadion care a găzduit o finală Europa League în 2012 şi va găzdui meciuri de la Euro 2020. Bucureştiul nu are o sală polivalentă modernă nici măcar acum... Am fost foarte aproape să pierdem organizarea C.E. de gimnastică din acest an dacă n-am fi avut o arenă competitivă la Cluj...

Faptul că putem duce la Cluj o astfel de competiţie e foarte bine, pentru că publicul bucureştean era obişnuit cu astfel de competiţii si acum nu mai are parte...

Dar la 27 de ani de la Revoluţie, capitala României nu are nicio sală modernă în contextul în care declaraţiile de dragoste pentru sport din partea politicienilor au mai mult zahăr ca o sticlă de cola. Cine e responsabil?

Pot să spun că e cea mai mare ruşine a sportului românesc. Se dovedeşte din nou că politicienii n-au fost în stare să genereze un proiect care să aducă o stare de normalitate într-un sector care face un cel mai bun PR României de zeci de ani.

Aţi adus în discuţie politicienii. Nu vă întreb cine a mişcat un deget pentru sport. Vă propun să vă imaginaţi trei secvenţe: Emil Constantinescu alunecând după ce a încercat să lovească mingea de fotbal în cantonamentul naţionalei de fotbal prin 1998, Traian Băsescu la un pahar de vorbă cu George Becali la Golden Blitz şi Klaus Iohannis exersându-şi backhandul cu o mână lângă antrenorul său de tenis din Sibiu.

Cel mai bine din această enumerare iese Iohannis. Constantinescu pierde net. Dar , ca sa fiu corect, spun ca cea mai bună imagine de presedinte sportiv a fost generată de Traian Băsescu, în pauza unui meci al Otlchimului, când i-a aruncat de la linia de 7 m Luminiţei Huţupan-Dinu.

Tot un preşedinte, din tenis de această dată, mai exact un fost preşedinte, Ilie Năstase, era invitat în anii 70 de Donald Trump să joace tenis în curtea casei sale din Stele Unite. Din această postură, credeţi că Trump îl va mai invita pe Năstase?

Cu sigurnaţă, da! Oricât de mult timp va fi preşedinte Trump, si nu cred ca va fi prea mult timp,  oricum Ilie Năstase va rămâne mereu mai mare decât Trump.

Ştiaţi că Trump a enervat mai mulţi sportivi ai lumii, printre care Mo Farah - de origine somaleză -, după ce a decis să interzică accesul în Statele Unite a cetăţenilor din şapte ţări musulmane?

Am citit şi asta îmi arată din nou că pe lângă faptul că Trump e nepotrivit pentru politică, la el se vede că nu are treabă cu jocurile sportive, ci doar cu jocurile de noroc, pentru că altfel şi-ar fi dat seama de valenţele sportului de a-i uni pe oameni şi de a-i face mai buni şi mai sănătoşi. E o aberaţie.

De la Casa Albă ajungem tot la Bucureşti, în Sala Polivalentă. Ştiţi la ce eveniment sportiv v-am văzut prima dată?

Nu-mi dau seama.

La Europeanul de judo de la Bucureşti.

Eram deja îndrăgostit de judo la acea vreme. Şi apoi dragostea a tot crescut.
 
"Mie nu mi-e teamă de nimic atât timp cât ştiu ce calităţi trebuie să întrunească un lider, voi face activitatea din pasiune, asistat de profesioniştii judoului, şi compensez faptul că nu am practicat acest sport prin anii pe care i-am petrecut lângă tatami din postura de mare susţinător al fenomenului şi din poziţia de părinte de judoka"

De ce faceţi acest pas de a candida pentru preşedinţia FRJ?

Din cel putin trei motive: judo mă pasionează, mă aflu de 15 ani în interiorul fenomenului. În al doilea rând e nevoie în acest moment sa ma implic, în contextul problemelor de la FRJ, sunt capabil să unific taberele, sa măresc performanţa cu atragerea de fonduri necesare. În al treilea rând, am şi o datorie morală pentru că judo-ul mi-a dat satisfacţii şi mi-a transmis o emoţie pe care numai un tată o poate simţi. De ce spun asta? Pentru că fiul meu, Andrei, în vârstă de 19 ani, e campion la judo, iar fiica mea, Daria, în vârstă de 13 ani, a cochetat cu judoul timp de patru ani.

Prin depunerea candidaturii intraţi în cursa pentru câştigarea alegerilor la o federaţie care anul trecut a dat înapoi la MTS - lucru incredibil în sportul românesc - o sumă mare de bani rămasă necheltuită! Cum comentaţi această situaţie?

A fost o proastă organizare şi o anumită jenă în a mai aborda cheltuieli în plus din cauza luptelor interne. Nu e un lucru pozitiv, acesta este un lucru negativ. Banii nu au fost folosiţi pentru că nu a mai existat o activitate intensă la nivelul pregătirii centralizate, iar oamenii din federaţie nemaiimplicându-se nu au mai creat evenimente,  lipsa lotului masculin olimpic  fiind doar unul dintre efectele acestei realităţi triste.

Referitor la lotul masculin, aş vrea să vă întreb cum credeţi că s-a ajuns ca judoul românesc să fie lipsit de un lot naţional masculin şi ce veţi face, dacă veţi câştiga alegerile, pentru a construi din nou o echipă la băieţi?

Această problemă o voi rezolva rapid pornind de la un nucleu care-l va avea în frunte pe Daniel Natea. Avem grupe de juniori puternice şi pe aceşti sportivi de viitor îi vom aduce lângă sportivii cu experienţă. Poate că vom redresa mai greu această situaţie, dar vom ieşi cu bine şi din acest impas.

Haideţi să trecem la capitolul bani. Cum veţi reuşi să aduceţi bani la FR de Judo?

Din cele trei laturi ale activităţii unei federaţii, Latura sportivă, management - organizare şi marketing, două dintre aceste laturi le acopăr cu prisosinţă, urmând ca în a treia componentă să mă bazez pe toţi colaboratorii din judo-ul românesc pe care-i cunosc foarte bine. Partea de marketing poate fi eficientizata rapid, chiar luand exemplul  Federaţiei Internaţionale de Judo, condusă de Marius Vizer, un for care în topul mondial se află sigur în Top 3 al organizării şi finanţării, când ne referim la sporturile olimpice, ceea ce-i conferă si acest prestigiu lui Marius Vizer pe plan internaţional.

E limpede, am înţeles acestă parte. Dar concret, dumneavoastră, de unde veţi aduce fondurile şi în cât timp v-aţi propus ca judo-ul să-şi recâştige vizibiltatea şi credibilitatea?

Scopul e ca în cel mult un an FRJ să fie cel mai bine organizat for sportiv din România şi cel mai bine finanţat din fonduri private. Voi dezvolta un concept de marketing ”#judoforRomania”, care va avea în spate o platformă online, iar informaţiile vor fi difuzate pe toate reţelele de socializare: facebook, twitter, instagram... În jurul acestui concept vom dezvolta susţinerea judoului românesc şi prin organizarea unor evenimente cu rol educativ, pentru că judoul are in mod sigur un rol educativ. Bazele acestei organizări de marketing  le voi pune alături de oameni de afaceri, foşti campioni, precum şi personalităţi din România care chiar dacă nu au practicat judo, au dedicaţia ca acest sport să revină în elită.

Sunteţi practicant amator de fotbal, schi, handbal, atletism şi aţi făcut în copilărie box, după exemplul tătălui. Totuşi,  niciodată nu aţi practicat judo şi vreţi să conduceţi Federaţia Română de Judo. Nu vă e teamă că veţi întâmpina probleme cărora le veţi găsi cu greu soluţii?

Mie nu mi-e teamă de nimic atât timp cât ştiu ce calităţi trebuie să întrunească un lider, voi face activitatea din pasiune, asistat de profesionistii judoului, şi compensez faptul că nu am practicat acest sport prin anii pe care i-am petrecut lângă tatami din postura de mare susţinător al fenomenului şi din poziţia de părinte de judoka. Nu cred că asta ar fi o problemă, in contextul in care judoul romanesc are oameni inteligenti, care inteleg exact rolul unui presedinte de federatie.


 
"Luptele dintre taberele din judoul românesc ne-au suparat pe toti. Marius Vizer a şi reacţionat prin acea scrisoare, din postura de preşedinte de onoare al FRJ şi a condamnat în primul rând spălarea rufelor în public, într-un sport care se bazează pe respect şi onoare, si-si rezolva problemele prin dezbatere internă"

În ce relaţie sunteţi cu preşedintele Federaţiei Internaţionale de Judo, Marius Vizer?

Marius îmi este un prieten drag! Un român patriot, cum nu avem mulţi...

Doar atât? Aveţi susţinerea lui?

Marius este a doua persoană din viaţa mea, după fiul meu, ”responsabilă” de faptul că m-am integrat in acest sport al onoarei si respectului reciproc. Datorită lui am intrat si in lumea   judo-ului international, l-am inteles bine, şi îmi doresc să implementez la FRJ viziunea capatata in ultimii 15 ani de langa tatami. Pe ultimii patru preşedinţi chiar i-am susţinut deschis si concret, fără să mă implic în activitatea internă a federaţiei. Dar luptele dintre taberele din judoul românesc ne-au suparat pe toti. Marius Vizer a şi reacţionat prin acea scrisoare, din postura de preşedinte de onoare al FRJ şi a condamnat în primul rând spălarea rufelor în public, într-un sport care se bazează pe respect şi onoare, si-si rezolva problemele prin dezbatere interna.

Marius Vizer, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Judo, omul care a susţinut judoul românesc mai mult decât a făcut-o oricine, a trimis o scrisoare deschisă familiei judoului românesc la începutul lunii decembrie. Mesajul e construit pe câţiva piloni puternici, meniţi să susţină o stare de normalitate într-un sport care a adus României medalii şi a făcut un bun PR ţării pe toate meridianele: chemarea la unitate, renunţarea la interesele de grup în beneficiul judoului, dar... şi atenţionarea din final: "sper să aveţi maturitatea şi înţelepciunea să puneţi pe prim plan interesele FRJ şi nu ale unor persoane individuale sau unor grupuri de interese... În aceste condiţii, voi fi în continuare trup şi suflet alături de judoul românesc”!.

"Avem 3.000 de sportivi legitimaţi în România, din toate categoriile de vârstă, dar nici această cifră nu e sigură". Pe câţi judoka se bazează naţiuni precum Franţa sau Brazilia

Cu cine veţi face echipă dacă veţi câştiga, vă gândiţi să aduceţi cât mai aproape sportive importante din judo-ul românesc?

În general, echipa e aleasă în Adunarea Generală, preşedintele poate nominaliza trei poziţii din 13. Cred că ar fi momentul să avem doi reprezentanţi în Comitetul Director dintre sportivii de aur. Şi da, mă gândesc aici şi la Alina Dumitru, şi la Corina Căprioriu, ar fi chiar necesar sa avem si prezenta feminina in conducere, mai ales in conditiile in care ultimele medalii olimpice si mondiale ne-au fost aduse chiar de catre fete! Altfel, imi pare tare rău pentru retragerea Corinei, cred că a renunţat mult prea devreme...

Se spune că aria de selecţie în sportul românesc, după dezastrul de la Rio, e din ce în ce mai mică. Aş vrea să vă întreb dacă ştiţi cam câţi sportivi sunt legitimaţi acum la FR de Judo?

Aproape 3.000 de sportivi, din toate categoriile de vârstă, dar nici aceasta cifră nu e sigură...

Şi e mult? E puţin?

Dacă luăm strict performanţele din judo-ul românesc, putem spune că e o adevărată minune ceea ce am făcut până acum, în contextul actual, cu o bază de selecţie atat de  redusă.

O minune în comparaţie cu cine?

Cu naţiuni precum Franţa (n.r. - 66 de milioane de locuitori) sau Brazilia (n.r. -peste 200 de milioane de locuitori) care se bazează pe sute de mii de sportivi. Poate Brazilia are aproape 1 milion de judoka. Dacă extindem comparaţia, ne dăm seama că la Rio ne-am luptat cu nişte ţări care au în total sportivi legitimaţi cam cât populaţia României!


JUDOUL ROMÂNESC, UN PALMARES CU ŞASE MEDALII LA JOCURILE OLIMPICE
  • Aur: Alina DUMITRU (Beijing 2008)
  • Argint: Alina DUMITRU (Londra 2012)
  • Argint: Corina CĂPRIORIU (Londra 2012)
  • Bronz: Simona RICHTER (Sydney 2000)
  • Bronz: Mircea FRĂŢICĂ (Los Angeles 1984)
  • Bronz: Mihai CIOC (Los Angeles 1984)

  • 12 medalii a obţinut Japonia la Rio de Janeiro la judo (3-1-8)
  • 5 medalii a cucerit Franţa la Rio de Janeiro (2-2-1)
  • 3 medalii a cucerit Brazilia la Rio de Janeiro (1-0-2)

 
"Judoul românesc va fi reprezentat public prin campionii sai. Uitaţi-vă la Nadia Comăneci in gimnastica mondiala, de fapt in sportul mondial! Printr-o vorbă, printr-un gest sau printr-un zâmbet poate influenţa in bine decizii în favoarea sportului si a sportivilor"
 
Ce plan aveţi pentru a lărgi aria de selecţie?
Există celebrul proiect al judoului la sate care a stagnat din cauza lipsei fondurilor  şi din cauza lipsei unui proiect. Ar fi extraordinar să implementăm în ţară, la sate şi în comune, acest proiect de mărire a ariei de selecţie. Acest proiect presupune o activitate de selecţie în mediul rural, dar şi o activitate educaţională pentru copiii din mediul rural şi burse pentru practicanţii de judo. Am pune la lucru antrenori şi personal calificat care ar face faţă excelent în acest mediu şi ar identifica potenţialele talente. Deja am început discuţii cu UNCJR să derulăm proiectul. Ce presupune asta? În toate sălile din mediul rural noi vom pune la dispoziţie saltelele şi echipamentele auxiliare şi vom putea suporta şi cheltuielile de deplasare ale unor antrenori din federaţie care să acopere poate două comune apropiate dintr-un judeţ. Dacă există interes şi din partea primăriilor, si vor pune la dispoziţie sălile goale azi, plus retribuţia antrenorilor, atunci va creşte şi baza noastră de selecţie, şi mai important, vom avea copii mai sănătoşi şi mai bine educaţi la ţară.
 
O întrebare lait-motiv sună cam aşa: de ce nu-şi mai duc părinţii copiii către sport?
O să-ţi răspund oferindu-ţi un exemplu din ceea ce am văzut şi la judo. Sportul se face şi în anumite săli cu condiţii improprii şi părinţii nu mai acceptă să-şi lase copiii în spaţii cu o calitate îndoielnică. În plus, fiecare sport moare şi din cauza costurilor mari de deplasare pe care părinţii trebuie să le suporte. Noi vom face inclusiv un sistem prin care să se negocieze preţurile de cazare şi de transport centralizat, atunci când organizăm o competiţie naţională desfăşurată la distanţă, în diferite oraşe ale României.
 
Pe plan internaţional judo-ul românesc îl are pe Marius Vizer... şi cam atât. Intenţionaţi să sporiţi vizibilitatea cu ajutorul unor campioni români?
Toată lumea a înţeles cât de mult contează imaginea promovată prin campioni-simbol. Judoul românesc va fi reprezentat public prin campionii săi. Uitaţi-vă la Nadia Comăneci în gimnastica mondială, de fapt în sportul mondial! Printr-o vorbă, printr-un gest sau printr-un zâmbet poate influenţa în bine decizii în favoarea sportului şi a sportivilor.
 
În încheiere vă întreb cum veţi colabora cu COSR dacă veţi câştiga?
În ultimii doi ani, COSR  chiar a ajutat judoul. Sunt convins de o colaborare chiar mai bună în viitor, reciproc avantajoasă, pentru sportul românesc, deci pentru România! Şi munca trebuie începută de... ieri!
 
 
 
Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul S.C. WEB EDITING DEVELOPMENT SRL.