Internaţionali româno-maghiari sau maghiaro-români?

7 iun 2010 636 afişări Comentează şi tu International
Internaţionali româno-maghiari sau maghiaro-români? Internaţionali româno-maghiari sau maghiaro-români?

În primul rând, trebuie spus că nu toţi fotbaliştii de peaceastă listă sunt maghiari la origine, dar ungurii formeazămajoritatea. Vom analiza fiecare caz în parte, dar vom reveni, înzilele următoare cu un articol separat care va fi dedicatradistului Rici Auer, un fotbalist cu un palmares de excepţie, darcare a fost tratat de presă mai mult marginal, Baratky şi Bodolafiind numele cele mai adulate, până la începerea războiului, cel allui "Ceala" Petschovschi, după încheierea ostilităţilor.

1.Iuliu Bodola a fost un fotbalist român, de naţionalitatemaghiară, care a jucat în echipa naţională de fotbal a României lacampionatele mondiale de fotbal din 1934 (Italia) şi 1938 (Franţa),precum şi pentru echipa naţională de fotbal a Ungariei(1940-1948).

Poziţia preferată: atacant. Pentru o perioadă îndelungată (50 deani) a fost golgheterul absolut al echipei naţionale de fotbal aRomâniei - cu 30 de goluri. Ulterior a fost depăşit doar deGheorghe Hagi, cu 35 de goluri marcate. Iuliu Bodola a fostgolgheter al României în 1939 şi 1940 şi golgheter al Ungariei în1944. După cedarea Ardealului de Nord-Vest, părăseşte pe Venus şirevine la marea sa dragoste, CAO Oradea. Aici, după titlul câştigatcu Venus, recidivează şi o face sub conducerea unui antrenor romântot de origine maghiară, Francisc Ronay. Perioada războiului esteextrem de controversată, multe voci spunând că ar fi fostcolaboratorul poliţiei secrete pro-naziste, dar acuzaţille s-audovedit a fi nefondate şi, ulterior şi-a putut relua activitatea. Arevenit în România, la CFR Cluj, dar opinia publică, în special ceadin Bucureşti, îi era ostilă. Considerat un trădător al patriei denişte nemernici din presa vremii, Bodola revine în Ungaria, şi maijoacă doi ani la MTK Budapesta, echipa unde evoluase, nişte ani animai devreme, Giussy Baratky. Nu vom mai insista pe cazul Bodola, amfăcut-o cu o altă ocazie, vrem doar să ştim dacă ne poate ajutacineva cu o informaţie. Se spune că Iuliu Bodola nu a mai revenitniciodată în patria-mamă, decedând la Budapesta în anul 1993. Chiarnu a revenit deloc? Revenind la cariera lui "Duluş", trebuie să-iînţelegem sentimentele promaghiare, ca şi dorinţa de a-şi continuacariera şi în perioada războiului. În România nu s-a jucat fotbaltimp de cinci ani de zile, în Ungaria s-a jucat non-stop până lainvadarea ţării de către trupele române şi sovietice.

2. Nicolae Covaci, tot atacant, tot de origine maghiară. El,împreună cu Burger, sunt singurii care au evoluat la toate celetrei campionate mondiale interbelice, şi trebuie spus că doar alţitrei fotbalişti din această lume se mai pot bucura de o performanţăsimilară. Aceştia sunt Edmond Delfour, Étienne Mattler şi BernardVoorhoof. Este fratele celui care avea să creeze marele Ajax şifotbalul total, Pişti Covaci. Oricum, după încheierea activităţiirevine în România, unde se dedica antrenoratului.

3. Iuliu Baratky este un caz destul de cunoscut, chiar noi l-amtratat de mai multe ori. Să facem remarca, totuşi, că este singurulcare debutează în echipa Ungariei, dar sfârşeşte prin a juca în ceaa României. Dacă Bodola a fost declarat trădător de nişte imbecilicarpatini, să spunem că Baratky a avut parte de acelaşi tratamentîn Ungaria, suporterii Hungariei arzându-i tricoul şi anunţându-lcă dacă mai pune vreodată piciorul în Ungaria va fi linşat. Se parecă Giussy a luat ameninţarea în serios dar, ca şi în cazul Bodola,nu putem fi sigură dacă, într-adevăr, nu a mai trecut frontiera înţara vecină. Faptul că a ales România l-a privat pe mijlocaşuldreapta de trei ani de prezenţă în prima reprezentativă, el fiindsuspendat pentru că a schimbat naţionala. Aşa spuneau regulileatunci şi chiar federaţia noastră, sătulă de naturalizările pestenoapte făcute de unguri, ceruse FIFA o perioadă de trei ani întreultima selecţie în ţara de origine şi prima în cea adoptivă. Ca oinformaţie interesantă, s-au găsit şi în România contestatari ailui Giussy, legionarii, care ceruseră ca echipele româneşti să fieformate preponderent din autohtoni. În final, mijlocaşul dreapta alRapidului, cu care câştigă patru cupe ale României la rând, vapierde şi nişte ani din carieră pe plan intern, prin întrerupereacampionatului. Va încerca să revină după război, dar nu mai era celde altă dată. Trecerea anilor se vedea şi în cazul lui.

4. "Ceala" Petschovschi, jucător de origine slovacă, dar care adebutat în tricoul maghiar. Făceam mai sus observaţia că doarBaratky a făcut acest lucru, dar între cele două situaţii este odiferenţă fundamentală. Giussy a făcut-o de bună voie, Peci-bacifiind silit s-o facă datorită conjuncturii războiului, care trăsesenişte frontiere total aiurea. Interesant este ca a jucat la CAOOradea, alături de Iuliu Bodola, dar a făcut-o sub pseudonim,Pereny neavând nimic de-a face cu Petschovschi. Faima sa era atâtde mare încât, după război, un fotbalist ungur a profitat de faptulcă purta un nume identic şi a reuşit să se angajeze la Strasbourg,în Franţa. Oricum, acestui fotbalist genial îi vom dedica unmaterial separat.

5. Rici Auer, jucător de origine secuiască, este cel mai titratfotbalist român interbelic şi recunoscut de clubul Ujpest Budapestaca fiind unul dintre cei mai mari jucători care au îmbrăcat tricoulclubului. Pe când era la Rapid şi-a eliminat fosta echipă, Ujpest,şi este apreciat ca unul dintre cei mai sufletişti jucători aiRapidului de dinainte de război. Dar, despre Rici, despreperformanţele sale uluitoare, ca şi despre "legiunea maghiară" aRapidului, vom avea un material care va fi editat îm zileleurmătoare. Să mai spunem doar că Auer a evoluat la CampionateleMondiale din 1934 cu echipa Ungariei, unde a atins sferturile definală.

6. Albert Strock, fotbalist de origine germană, care a fostcoechipier cu Auer la Ujpest.

7. Humis, fotbalist grec care, după emigrarea sa în România, acâştigat trei titluri cu Venus. Considerat unul dintre cei maivaloroşi atacanţi ai deceniului trei, deţine o realizare personalăinteresantă, şi anume că este primul marcator al unui gol europeanreuşit de un club autohton într-o competiţie străină. Mai precis,el este cel care a deschis scorul în meciul Venus - Ujpest, scor4-6, la debutul echipelor noastre în cluburile europene.

8. Francisc Spielmann are o evoluţie şi mai ciudată, el debutândpentru România, jucând ulterior pentru Ungaria, dar revenind şiîmbrăcând din nou tricoul românesc. Fotbalist de origine germanădespre care nu se ştie mare lucru. Dacă, totuşi, cineva deţine datedespre cest jucător, îl rugăm să ni le transmită. Oricum, şi el ajucat la CAO, Oradea fiind în perioada interbelică centrul cu ceimai valoroşi fotbalişti din ţară.

9. Mihai Tanzer, fotbalist de origine germană, este unul dintre ceimai valoroşi fotbalişti de după primul război mondial. A câştigatşase titluri cu Chinezul Timişoara, trei cu Ferencvaros Budapesta,două cupe ale Ungariei şi Cupa Europei Centrale în 1937. Categoric,unul dintre cei mai titraţi jucători din istoria fotbalului nostru.După periplul maghiar, se întoarce la Timişoara, unde mai joacă unan şi îşi încheie cariera. A rămas în România după război şi atrăit tot restul vieţii la Cluj.

Despre ultimii trei de pe listă nu ştim mare lucru, dar esteposibil să obţinem nişte date după statisticile maghiare. În cazulîn care aşa se vor produce lucrurile, vom face completărilenecesare. Oricum, despre urmaşul avarilor, Auer, ca şi despreşvabul Tanzer, avem deja pregătite două materiale interesante. Separe că aceştia doi sunt şi cei mai titraţi jucători români dinîntreaga istorie a acestui sport în România.

Meciuri Goluri Total

Iuliu Bodola România (1931-1939) 48 30 61
Gyula Bodola Ungaria (1940-1948) 13 4

Nicolae Covaci România (1929-1937) 37 6 38
Miklós Kovács Ungaria (1941) 1 1

Jószef Perényi Ungaria (1943) 3 0 35
Iosif Petschovschi România (1945-1958) 32 11

Gyula Barátky Ungaria (1930-1933) 8 0 28
Iuliu Baratky România (1935-1940) 20 13

Stefan Auer România (1926-1927) 2 3 23
István Avar Ungaria (1929-1935) 21 24

Albert Ströck România (1922-1926) 8 2 22
Albert Török Ungaria (1927-1932) 14 3

Konstandinos Humis Grecia (1934-1936) 9 7 19
Constantin Humis România (1941-1943) 10 2

Ferenc Sárvári Ungaria (1940-1943) 7 3 18
Francisc Spielmann România (1939-1949) 11 4

Mihai Toth România (1946) 2 1 18
Mátyás Tóth III Ungaria (1948-1954) 16 1

Mihai Tänzer România (1923-1929) 10 1 15
Mihály Táncos Ungaria (1929-1932) 5 1

Iuliu Alexandru Fuhrmann România (1923) 1 0 12
Károly Fuhrmann Ungaria (1925-1928) 11 0

Pavel Teleki România (1927) 1 0 8
Pál Teleky Ungaria (1933-1937) 7 2

Zoltán Szaniszló II Ungaria (1932) 1 0 6
Zoltan Szaniszlo România (1935-1938) 5 0

Ferenc Mészáros Ungaria (1943) 1 0 4
Francisc Meszaros Romania (1946) 3 0

articol de Octavian METONI

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.