În primul rând, trebuie spus că nu toți fotbaliștii de pe această listă sunt maghiari la origine, dar ungurii formează majoritatea. Vom analiza fiecare caz în parte, dar vom reveni, în zilele următoare cu un articol separat care va fi dedicat radistului Rici Auer, un fotbalist cu un palmares de excepție, dar care a fost tratat de presă mai mult marginal, Baratky și Bodola fiind numele cele mai adulate, până la începerea războiului, cel al lui „Ceala” Petschovschi, după încheierea ostilităților.
1.Iuliu Bodola a fost un fotbalist român, de naționalitate maghiară, care a jucat în echipa națională de fotbal a României la campionatele mondiale de fotbal din 1934 (Italia) și 1938 (Franța), precum și pentru echipa națională de fotbal a Ungariei (1940-1948).
Poziția preferată: atacant. Pentru o perioadă îndelungată (50 de ani) a fost golgheterul absolut al echipei naționale de fotbal a României – cu 30 de goluri. Ulterior a fost depășit doar de Gheorghe Hagi, cu 35 de goluri marcate. Iuliu Bodola a fost golgheter al României în 1939 și 1940 și golgheter al Ungariei în 1944. După cedarea Ardealului de Nord-Vest, părăsește pe Venus și revine la marea sa dragoste, CAO Oradea. Aici, după titlul câștigat cu Venus, recidivează și o face sub conducerea unui antrenor român tot de origine maghiară, Francisc Ronay. Perioada războiului este extrem de controversată, multe voci spunând că ar fi fost colaboratorul poliției secrete pro-naziste, dar acuzațille s-au dovedit a fi nefondate și, ulterior și-a putut relua activitatea. A revenit în România, la CFR Cluj, dar opinia publică, în special cea din București, îi era ostilă. Considerat un trădător al patriei de niște nemernici din presa vremii, Bodola revine în Ungaria, și mai joacă doi ani la MTK Budapesta, echipa unde evoluase, niște ani ani mai devreme, Giussy Baratky. Nu vom mai insista pe cazul Bodola, am făcut-o cu o altă ocazie, vrem doar să știm dacă ne poate ajuta cineva cu o informație. Se spune că Iuliu Bodola nu a mai revenit niciodată în patria-mamă, decedând la Budapesta în anul 1993. Chiar nu a revenit deloc? Revenind la cariera lui „Duluș”, trebuie să-i înțelegem sentimentele promaghiare, ca și dorința de a-și continua cariera și în perioada războiului. În România nu s-a jucat fotbal timp de cinci ani de zile, în Ungaria s-a jucat non-stop până la invadarea țării de către trupele române și sovietice.
2. Nicolae Covaci, tot atacant, tot de origine maghiară. El, împreună cu Burger, sunt singurii care au evoluat la toate cele trei campionate mondiale interbelice, și trebuie spus că doar alți trei fotbaliști din această lume se mai pot bucura de o performanță similară. Aceștia sunt Edmond Delfour, Étienne Mattler și Bernard Voorhoof. Este fratele celui care avea să creeze marele Ajax și fotbalul total, Piști Covaci. Oricum, după încheierea activității revine în România, unde se dedica antrenoratului.
3. Iuliu Baratky este un caz destul de cunoscut, chiar noi l-am tratat de mai multe ori. Să facem remarca, totuși, că este singurul care debutează în echipa Ungariei, dar sfârșește prin a juca în cea a României. Dacă Bodola a fost declarat trădător de niște imbecili carpatini, să spunem că Baratky a avut parte de același tratament în Ungaria, suporterii Hungariei arzându-i tricoul și anunțându-l că dacă mai pune vreodată piciorul în Ungaria va fi linșat. Se pare că Giussy a luat amenințarea în serios dar, ca și în cazul Bodola, nu putem fi sigură dacă, într-adevăr, nu a mai trecut frontiera în țara vecină. Faptul că a ales România l-a privat pe mijlocașul dreapta de trei ani de prezență în prima reprezentativă, el fiind suspendat pentru că a schimbat naționala. Așa spuneau regulile atunci și chiar federația noastră, sătulă de naturalizările peste noapte făcute de unguri, ceruse FIFA o perioadă de trei ani între ultima selecție în țara de origine și prima în cea adoptivă. Ca o informație interesantă, s-au găsit și în România contestatari ai lui Giussy, legionarii, care ceruseră ca echipele românești să fie formate preponderent din autohtoni. În final, mijlocașul dreapta al Rapidului, cu care câștigă patru cupe ale României la rând, va pierde și niște ani din carieră pe plan intern, prin întreruperea campionatului. Va încerca să revină după război, dar nu mai era cel de altă dată. Trecerea anilor se vedea și în cazul lui.
4. „Ceala” Petschovschi, jucător de origine slovacă, dar care a debutat în tricoul maghiar. Făceam mai sus observația că doar Baratky a făcut acest lucru, dar între cele două situații este o diferență fundamentală. Giussy a făcut-o de bună voie, Peci-baci fiind silit s-o facă datorită conjuncturii războiului, care trăsese niște frontiere total aiurea. Interesant este ca a jucat la CAO Oradea, alături de Iuliu Bodola, dar a făcut-o sub pseudonim, Pereny neavând nimic de-a face cu Petschovschi. Faima sa era atât de mare încât, după război, un fotbalist ungur a profitat de faptul că purta un nume identic și a reușit să se angajeze la Strasbourg, în Franța. Oricum, acestui fotbalist genial îi vom dedica un material separat.
5. Rici Auer, jucător de origine secuiască, este cel mai titrat fotbalist român interbelic și recunoscut de clubul Ujpest Budapesta ca fiind unul dintre cei mai mari jucători care au îmbrăcat tricoul clubului. Pe când era la Rapid și-a eliminat fosta echipă, Ujpest, și este apreciat ca unul dintre cei mai sufletiști jucători ai Rapidului de dinainte de război. Dar, despre Rici, despre performanțele sale uluitoare, ca și despre „legiunea maghiară” a Rapidului, vom avea un material care va fi editat îm zilele următoare. Să mai spunem doar că Auer a evoluat la Campionatele Mondiale din 1934 cu echipa Ungariei, unde a atins sferturile de finală.
6. Albert Strock, fotbalist de origine germană, care a fost coechipier cu Auer la Ujpest.
7. Humis, fotbalist grec care, după emigrarea sa în România, a câștigat trei titluri cu Venus. Considerat unul dintre cei mai valoroși atacanți ai deceniului trei, deține o realizare personală interesantă, și anume că este primul marcator al unui gol european reușit de un club autohton într-o competiție străină. Mai precis, el este cel care a deschis scorul în meciul Venus – Ujpest, scor 4-6, la debutul echipelor noastre în cluburile europene.
8. Francisc Spielmann are o evoluție și mai ciudată, el debutând pentru România, jucând ulterior pentru Ungaria, dar revenind și îmbrăcând din nou tricoul românesc. Fotbalist de origine germană despre care nu se știe mare lucru. Dacă, totuși, cineva deține date despre cest jucător, îl rugăm să ni le transmită. Oricum, și el a jucat la CAO, Oradea fiind în perioada interbelică centrul cu cei mai valoroși fotbaliști din țară.
9. Mihai Tanzer, fotbalist de origine germană, este unul dintre cei mai valoroși fotbaliști de după primul război mondial. A câștigat șase titluri cu Chinezul Timișoara, trei cu Ferencvaros Budapesta, două cupe ale Ungariei și Cupa Europei Centrale în 1937. Categoric, unul dintre cei mai titrați jucători din istoria fotbalului nostru. După periplul maghiar, se întoarce la Timișoara, unde mai joacă un an și își încheie cariera. A rămas în România după război și a trăit tot restul vieții la Cluj.
Despre ultimii trei de pe listă nu știm mare lucru, dar este posibil să obținem niște date după statisticile maghiare. În cazul în care așa se vor produce lucrurile, vom face completările necesare. Oricum, despre urmașul avarilor, Auer, ca și despre șvabul Tanzer, avem deja pregătite două materiale interesante. Se pare că aceștia doi sunt și cei mai titrați jucători români din întreaga istorie a acestui sport în România.
Meciuri Goluri Total
Iuliu Bodola România (1931-1939) 48 30 61 Gyula Bodola Ungaria (1940-1948) 13 4
Nicolae Covaci România (1929-1937) 37 6 38 Miklós Kovács Ungaria (1941) 1 1
Jószef Perényi Ungaria (1943) 3 0 35 Iosif Petschovschi România (1945-1958) 32 11
Gyula Barátky Ungaria (1930-1933) 8 0 28 Iuliu Baratky România (1935-1940) 20 13
Stefan Auer România (1926-1927) 2 3 23 István Avar Ungaria (1929-1935) 21 24
Albert Ströck România (1922-1926) 8 2 22 Albert Török Ungaria (1927-1932) 14 3
Konstandinos Humis Grecia (1934-1936) 9 7 19 Constantin Humis România (1941-1943) 10 2
Ferenc Sárvári Ungaria (1940-1943) 7 3 18 Francisc Spielmann România (1939-1949) 11 4
Mihai Toth România (1946) 2 1 18 Mátyás Tóth III Ungaria (1948-1954) 16 1
Mihai Tänzer România (1923-1929) 10 1 15 Mihály Táncos Ungaria (1929-1932) 5 1
Iuliu Alexandru Fuhrmann România (1923) 1 0 12 Károly Fuhrmann Ungaria (1925-1928) 11 0
Pavel Teleki România (1927) 1 0 8 Pál Teleky Ungaria (1933-1937) 7 2
Zoltán Szaniszló II Ungaria (1932) 1 0 6 Zoltan Szaniszlo România (1935-1938) 5 0
Ferenc Mészáros Ungaria (1943) 1 0 4 Francisc Meszaros Romania (1946) 3 0
articol de Octavian METONI
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER