Câteva documente publicate miercuri, 12 iulie, pe site-ul Ministerului Dezvoltării, dezvăluie adevăratul motiv pentru care autoritățile române amână la nesfârșit inaugurarea noului stadion din Craiova: arena de 52 de milioane de euro a fost construită greșit, iar acum trebuie reproiectată și reparată!
Incredibila eroare a autorităților a fost semnalată, inițial, de Adrian Claudiu Prisnel, deputat USR de Dolj. Dar documentele însușite chiar de guvern sunt absolut stupefiante. Totul a fost gândit și construit greșit inițial, în 2014, când s-a demolat vechiul „Central”, iar acum e nevoie de reparații masive. În forma inițială, noua arenă – „OZN-ul Olguței”, după cum îl descrie deputatul Prâsnel – era, pur și simplu, un pericol pentru spectatori și neconform cu standardele moderne pentru meciurile internaționale.
Modificări „minore”: stadionul va fi mai lat, dar mai scund cu 10 metri, se face un etaj în plus și s-au refăcut pereții pentru a rezista la vânt
Demolarea legendarului „Central” din Bănie a început în vara anului 2015. Imaginea de mai sus este surprinsă pe 9 iulie 2015. FOTO: Mediafax
După cum reiese din Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern pentru modificarea stadionului, a fost/este nevoie să se schimbe:
– regimul de înălțime de la parter + mezanin + 4 etaje în Parter + 6 etaje. În text se menționează că mezaninul se transformă în etajul 1, deci rezultă că e nevoie să se mai construiască un etaj! Asta, deși în acest moment e instalat inclusiv acoperișul.
Explicația acestei modificări – la fel ca și altele, veți vedea pe parcurs – este stupefiantă: „asigurarea vizibilității la nivelul studiourilor TV outdoor, conform UEFA Euro2020″. În primă fază, studiourile TV „erau amplasate la nivelul 3, în skyboxuri, cu dublă funcțiune și vizibilitate redusă la terenul de fotbal, fiind amplasate pe capetele tribunei 1″! Problema este că și în 2014 se știa foarte clar care sunt normele internaționale în privința amplasării studiourilor TV. Așa cum puteți citi, inițial acestea fuseseră amplasate „pe capetele tribunei 1″, unde aveau „vizibilitate redusă la terenul de fotbal”. În mod logic, vechile lucrări n-ar fi corespuns nici măcar transmisiunii meciurilor din Liga 1, pentru care televiziunile autohtone plătesc 27 de milioane de euro pe an.
– „inelul perimetral, a cărui lățime a fost calculată conform cu suma fluxurilor de evacuare de pe sectoare, pentru tribune și peluze, marind suprafata construita a stadionului cu aproximativ 7.000 mp”, a fost introdus „pentru rezolvarea problemelor de acces și evacuare a publicului, urmare a avizului ISU”. Aici, lucrurile sunt și mai simple, dar și mai scandaloase: a fost nevoie de tragedia cumplită de la „Colectiv”, din 2015, pentru ca autoritățile să ia, în fine, în serios siguranța oamenilor. Aceste norme au modificat, după cum se vede, substanțial arhitectura stadionului, a cărui suprafață construită a fost nevoie să fie mărită cu 7.000 de metri pătrați.
– o altă modificare de substanță a vizat însăși structura de rezistență a arenei care trebuie să găzduiască 30.000 de oameni: „s-a constatat faptul ca panza freatica este ridicata si a fost necesara marirea adancimii de fundare precum si cresterea numarului de piloti forati fata de varianta din studiul de fezabilitate realizat in anul 2014″. Textul notei de fundamentare specifică faptul că s-a observat că pânza freatică este ridicată după ce a fost demolat vechiul stadion.
– absolut năucitoare este explicația pentru alte modificări majore aduse atât formei stadionului, cât și regimului de înălțime: inițial, nu s-a luat în calcul vântul! După ce „a fost realizat un studiu de vânt în tunel aerodinamic”, „structura de rezistență a fost evaluată cu date exacte datorate vântului”, „elementele prefabricate au fost reconsiderate ca poziții și dimensiuni”, „datorită eforturilor axiale cât și momentelor de torsiune mari din elementele prefabricate și a masivității acestora a fost necesar a se opta pentru conectarea grinzilor de gradenă cu piese specializate pentru aceste tipuri și magnitudini ale eforturilor”, „reamplasarea și redimensionarea elementelor de beton monolit cât și reamplasarea și redimensionarea contravântuirilor metalice de la nivelul structurii de rezistență”.
Toate cele de mai sus au schimbat cu totul forma inițială a stadionului, a cărui înălțime a fost redusă cu aproape 10 metri: „Urmare a optimizării înălțimii acoperișului și reducerea înălțimii maxime la 50,14 metri, față de 60 metri înățime inițială în studiul de fezabilitate realizat în anul 2014, volumul exterior al clădirii a fost modificat, devenind mult mai ergonomic pentru a proteja mai bine tribunele împotriva intemperiilor”.
„Toate lucrările enumerate în Nota de fundamentare se pot executa fără probleme. Chestiunea cu pânza freatică este relativă. Asta urcă și coboară în funcție de cât de secetos este anul respectiv. E posibil să fi urcat după ce au făcut primele forări. Piloții forați au fost făcuți ca să ranforseze construcția. Am văzut că au mărit suprafața construită cu 7.000 de metri pătrați, dar au redus înălțimea stadionului cu aproape 10 metri. Cel mai probabil, banii economisiți prin reducerea înălțimii i-au folosit ca să acopere costurile suplimentare generate de reparațiile astea”, a explicat pentru ProSport un inginer constructor, după ce a citit Nota de fundamentare dată publicității de guvern.
Stadionul din Craiova va avea, după remodelare, cu aproape 10 metri mai puțin în înălțime: 50,14 metri în loc de 60 de metri. Explicația oficială este că așa va rezista la vânt. Pe de altă parte, economia realizată la materiale va acoperi costurile reparațiilor. FOTO: Mediafax
Întârziere de un an și o pagubă neprecizată în bugetul public
După cum se menționează în actele emise de guvern, aceste modificări nu au generat cheltuieli suplimentare față de suma estimată și alocată de la început, stadionul urmând să coste 52.656.000 euro. Toți banii provin de la bugetul de stat, deși, inițial, în 2013, primarul de atunci al Craiovei, Olguța Vasilescu, promitea că va fi finanțat parțial din fondurile europene pentru că „am vorbit cu ministrul fondurilor europene și proiectul se califică pentru finanțare UE”.
De aici se nasc însă alte întrebări:
– cu câte milioane de euro ar fi costat mai puțin stadionul dacă ar fi fost proiectat și construit de la bun început așa cum trebuie,
– cum a făcut calculele guvernul atunci când a alocat, încă din start, o sumă atât de mare, care acum s-a dovedit suficientă nu numai pentru construcția, dar și refacerea stadionului din Craiova.
– când s-a aflat că studiul de fezabilitate inițial și proiectul sunt greșite și dacă plătește cineva pentru aceste erori.
Cert este, confruntând datele concrete pe care le avem acum, că stadionul din Craiova va costa, deși are aceeași capacitate (30.000 de locuri), cu 7,6 milioane de euro mai mult decât cel din Cluj. Arena din Cluj, pentru care statul român a scos din conturi 45.000.000 de euro, are 30.201 locuri. Arena din Craiova, pentru care statul va plăti 52.656.000 de euro, are 30.983 locuri.
Este inimaginabil ce se putea întâmpla dacă acest proiect nu era „reparat” înainte să fie inaugurat stadionul și ar fi fost dat în folosință cu toate defectele de mai sus.
Pe lângă marea pagubă financiară produsă bugetului de stat – cât ar fi costat lucrarea fără aceste lucrări de reconstrucție nu se menționează în actele guvernului -, mai rămânem și cu imensa întârziere generată de aceste erori.
Așa arăta stadionul din Craiova la mijlocul lunii mai 2017, șase luni după ce ar fi trebuit inaugurat. Între timp, s-a constatat că nu corespunde și trebuie refăcut pe ici, pe colo, prin punctele esențiale. FOTO: Mediafax
Conform datelor stipulate în Hotărârea de Guvern 900/2014, semnată de premierul de atunci, Victor Ponta, pe 15 octombrie 2014, durata de realizare a investiției urma să fie de 17 luni. Demolarea stadionului vechi a fost realizată în vara lui 2015. Lucrările au început însă abia în septembrie 2015, termenul de finalizare anunțat atunci de constructori fiind de 14 luni. Așadar, în noiembrie 2016 ar fi trebuit inaugurat.
De atunci, deschiderea stadionului s-a amânat deja de patru ori. Acum, după ultima Hotărâre de Guvern, durata restului de executare a investiției este cifrată la alte 4 luni. Cum ne aflăm deja la mijlocul lunii iulie 2017, noua amânare ne duce spre mijlocul lunii noiembrie.
Asta înseamnă că, dacă are noroc, CSU Craiova va apuca să joace pe propriul teren cel mult trei meciuri în acest sezon: cu Juventus București, Viitorul și CFR Cluj. Un an întârziere față de termenul inițial.
Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern care modifică proiectul stadionului din Craiova
Citiți mai jos textul Notei de fundamentare a Hotărârii de Guvern. Redăm părțile din notă care vizează subiectul de față. Sublinierile aparțin redacției.
NOTĂ‚ DE FUNDAMENTARE
Secțiunea 1. Titlul proiectului de act normativ
HOTĂ‚RÂRE pentru modificarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Complex Sportiv Craiova – Stadion de fotbal”, prevăzuți în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 900/2014 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Complex Sportiv Craiova – Stadion de fotbal”, bd. Știrbei Vodă nr. 34, municipiul Craiova, județul Dolj, realizat prin Compania Națională de Investiții „C.N.I.” – S.A.
Secțiunea a 2-a. Motivul emiterii actului normative
1. Descrierea situației actuale: Prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2014 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „COMPLEX SPORTIV CRAIOVA – STADION DE FOTBAL” B-dul Știrbei Vodă, nr.34, Municipiul Craiova, județul Dolj, în cadrul „Programului național de construcții de interes public sau social” care se realizează de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin Compania Națională de Investiții „C.N.I.” – S.A., conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 25/2001 privind înființarea Companiei Naționale de Investiții „C.N.I.” – S.A., aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.
„Programul național de construcții de interes public sau social” este compus din mai multe subprograme, printre care și Subprogramul „Complexuri Sportive”.
Obiectivul de investiții „COMPLEX SPORTIV CRAIOVA – STADION DE FOTBAL „, face parte din Subprogramul „Complexuri Sportive”, din „Programul național de construcții de interes public sau social”.
Stadionul are o capacitate de 30.000 de locuri pentru spectatori, fiind conceput să poată găzdui meciuri de nivel european și meciuri din Liga I FRF, iar în timpul nealocat competițiilor sportive, complexul sportiv poate permite găzduirea altor evenimente cu public: concerte, conferințe, târguri, expoziții, întruniri, festivități, etc.
Urmarea a implementării unor soluții optimizate și adaptate la situația din teren, după efectuarea lucrărilor de demolare, precum și pentru a asigura cerințele din UEFA EURO 2020 Tournament Requirements, pentru asigurarea condițiilor necesare desfășurării competițiilor sportive de nivel FIFA, UEFA EURO 2020, UEFA Champions League, UEFA Europa League, FRF -Liga I și celelalte competiții interne de fotbal, meciuri de rugby cu public pentru nivel mondial și național – în varianta Rugby League city și în varianta Rugby Union, a intervenit necesitatea revizuirii indicatorilor tehnico-economici avizați în baza Studiului de Fezabilitate emis în 2014 pentru Complexul Sportiv Craiova – Stadion de Fotbal, situată în B-dul Știrbei Voda nr.34, Municipiul Craiova, Județul Dolj.
De exemplu – Regim de înălțime se modifică din P+M+4E în P+6E.
Necesitatea introducerii unui nivel nou (etajul 6) față de conceptul inițial a rezultat pentru asigurarea vizibilității la nivelul studiourilor TV outdoor, conform UEFA Euro2020. Acestea, conform Studiului de fezabilitate din 2014, erau amplasate la nivelul 3, în skybox-urile de pe capete, cu vizibilitate redusă la terenul de fotbal.
Pentru rezolvarea problemelor de acces și evacuare a publicului, urmare a avizului ISU, s-a introdus inelul perimetral, a cărui lățime a fost calculată conform cu suma fluxurilor de evacuare de pe sectoare, pentru tribune și peluze, marind suprafata construita a stadionului cu aproximativ 7.000 mp. Astfel, mezaninul din versiunea inițială s-a transformat într-un nivel normal, care coincide și cu nivelul de acces al publicului în stadion. În plus, inelul perimetral, în afara competițiilor sportive, poate fi utilizat ca o esplanadă aparținând spațiului public, în continuarea amenajării exterioare dintre B-dul Știrbei Vodă și Stadion.
Conform cerințelor UEFA EURO 2020, se solicită 4 studiouri outdoor. Acestea au fost poziționate, conform schemelor din manualul cu reglementări UEFA EURO 2020, la ultimul nivel al clădirii, cu vizibilitate 180 grade și unghi de filmare corespunzator. Acestea conform Studiului de fezabilitate din 2014 erau amplasate la nivelul 3, în skyboxuri, cu dublă funcțiune și vizibilitate redusă la terenul de fotbal, fiind amplasate pe capetele tribunei 1. În plus, nu exista o delimitare clară între fluxurile pentru presă și cele pentru media.
Urmare a studiului geotehnic de detaliu efectuat dupa demolarea stadionului vechi Ion Oblemenco, s-a constatat faptul ca panza freatica este ridicata si a fost necesara marirea adancimii de fundare precum si cresterea numarului de piloti forati fata de varianta din studiul de fezabilitate realizat in anul 2014.
Totodata a fost realizat un studiu de vant in tunel aerodinamic pentru determinarea încărcării locale și structurale de vânt cvasi-constantă pe acoperiș și fațada pentru noul stadion de fotbal din Craiova, România, cu urmatoarele implicatii:
1. Structura de rezistenta a fost evaluata cu date exacte datorate vantului.
2. Elementele prefabricate au fost reconsiderate ca pozitii si dimensiuni, avand in vedere comportamantul cladirii indus de masuratorile efetuate prin studiul de vant.
3. Datorita eforturilor axiale cat si momentelor de torsiune mari din elementele prefabricate si a masivitatii acestora a fost necesar a se opta pentru conectarea grinzilor de gradena cu piese specializate pentru aceste tipuri si magnitudini ale eforturilor.
4. Reamplasarea si redimensionarea elementelor de beton monolit cat si reamplasarea si redimensionarea contravantuirilor metalice de la nivelul structurii de rezistenta.
5. Urmare a optimizarii inaltimii acoperisului si reducerea inaltimii maxime la 50.14m, fata de 60 m inatime initiala in studiul de fezabilitate realizat in anul 2014,volumul exterior al clădirii a fost modificat, devenind mult mai ergonomic pentru a proteja mai bine tribunele impotriva intemperiilor.
Avand in vedere optimizarea solutiilor tehnice si a dotarilor si utilajelor necesare functionarii stadionului au fost realizate economii care au permis incadrarea in indicatorii economici aprobati prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2014, chiar daca valoarea de constructii montaj a crescut urmare a lucrarilor suplimentare aparute pe parcursul derularii executiei.
Precizam faptul ca toate aceste elemente au aparut pe tot parcursul executiei proiectului noului Stadion Ion Oblemenco si, in acest moment, s-a putut stabili valoarea finala a indicatorilor tehnico economici ai acestei investitii, drept pentru care se impune reavizarea acestora.
2. Schimbări preconizate
Caracteristicile principale ale construcției, conform noului studiu de fezabiliate întocmit în baza proiectului tehnic care a stat la baza execuției lucrărilor:
Suprafața construită la sol = 27.001,42 mp Suprafața desfășurată a stadionului = 54.159,96 mp POT propus = 35 % CUT propus = 0,7 Regim de înălțime propus = P+6E Hmax propus = 50,14 m Suprafața terenului de joc și zona de protecție = 10.871 mp. Număr de niveluri: 7 niveluri Stadionul va avea 30.983 locuri în tribune pentru spectatori: 232 locuri pentru persoane cu dizabilități în scaune cu rotile, inclusiv însoțitori 350 locuri pentru reprezentanții mass-media 2.368 locuri pentru spectatori VIP din care 440 locuri în loje 28.033 locuri pentru public. Având în vedere economiile realizate pe parcursul realizării investiției, datorate optimizării soluțiilor tehnice și a dotărilor și utilajelor necesare funcționării stadionului, valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) este de 239.979 mii lei/52.656 mii euro.
Mentionam faptul ca contributia autoritatii locale nu depaseste cota de cofinantare de 10% din valoarea totală estimată la momentul adoptării și aprobării prin Hotararea Consiliului Local Craiova nr. 475/11.09.2014, respectiv 10% din suma de 241.634,73 mii lei.
Astfel se impune modificarea indicatorilor tehnico-economici avizați inițial prin HG 900/2014, după cum urmează: INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI
Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) mii lei 239.979 (în prețuri valabile la 29.03.2017; 1 Euro=4,5575 lei)
Din care: construcții – montaj mii lei 187.087 Valoare rest de executat (inclusiv TVA) mii lei 123.346 (în prețuri valabile la 29.03.2017; 1 Euro=4,5575 lei)
Din care: construcții – montaj mii lei 95.561
Eșalonarea investiției rest de executat INV / C+M Anul I mii lei 123.346 / mii lei 95.561
Capacități: – Suprafață desfășurată mpAd 54.159,96 – Suprafața construită mpAc 27.001,42 – Locuri în tribună nr. 30.983 – Durată rest de executat a investiției luni 4
(…)
Secțiunea a 4-a. Impactul financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani)
Impact financiar, plus/minus, din care: A) buget de stat: – 1.656 B) bugete locale
7. Alte informații: Finanțarea obiectivului de investiții se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, de la bugetul local, precum și din alte surse de finanțare legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.
Pentru considerentele de mai sus, am elaborat prezentul proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Complex Sportiv Craiova – Stadion de fotbal”, prevăzuți în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 900/2014 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Complex Sportiv Craiova – Stadion de fotbal”, bd. Știrbei Vodă nr. 34, municipiul Craiova, județul Dolj, realizat prin Compania Națională de Investiții „C.N.I.” – S.A. care, în forma prezentată, a fost avizat de Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe și de ministerele interesate și pe care îl supunem spre aprobare.
VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRUL DEZVOLTĂ‚RII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI FONDURILOR EUROPENE SEVIL SHHAIDEH
Avizăm favorabil: MINISTRUL FINANȚELOR PUBLICE IONUȚ MIȘA
Care e cel mai bun fundaș dreapta al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER