Gazul lacrimogen, ”arma” preferată de jandarmi. Georgian Enache nu cunoaşte regulamentele instituţiei: ”Folosim gaze ca să nu îi batem!”, dar în manualul de intervenţie, gazele sunt considerate mai periculoase decât lovirea cu bastonul

16 apr 2018 3204 afişări Comentează şi tu Special
Gazul lacrimogen, ”arma” preferată de jandarmi. Georgian Enache nu cunoaşte regulamentele instituţiei: ”Folosim gaze ca să nu îi batem!”, dar în manualul de intervenţie, gazele sunt considerate mai periculoase decât lovirea cu bastonul
foto: Mediafax

Derby-ul Ligii 4 Bucureşti, partida dintre Steaua Bucureşti şi Academia Rapid, a provocat dezbateri publice din cauza incidentelor dintre suporterii celor două echipe. În prima repriză, circa 30 de fani din ambele peluze s-au contrat dur la primul inel al tribunei a doua, iar intervenţia Jandarmeriei a fost una în forţă. Forţele de ordine au folosit din plin gazele lacrimogene, motiv pentru care câteva sute de spectatori cu locuri la acele sectoare s-au îngrămădit spre porţile de ieşire, părăsind ulterior stadionul afectaţi de gaz.

Considerată a fi exagerată, intervenţia Jandarmeriei a fost apărată prin discurs de către Georgian Enache, purtătorul de cuvânt al instituţiei. ”Substanţele iritante sunt primul mijloc pe care forţele de ordine îl au la îndemână în cazul unor astfel de probleme, pentru că nu produc vătămări corporale şi nu pun în pericol viaţa oamenilor. Gazele lacrimogene pot produce iritaţii sau puţin disconfort, dar nu sunt armă letală. Toate celealte mijloace ale jandarmeriei produc vătămări”, a spus Enache.

Declaraţia purtătorului de cuvând este într-o evidentă contradicţie cu ”Ghidul de intervenţie profesională” alcătuit de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative pentru Inspectoratul General al Jandarmeriei Române! În exprimarea grafică a conceptului de intervenţie graduală, autorul ghidului arată faptul că înainte de folosirea ”pulverizatorului lacrimogen”, jandarmul este obligat să apeleze la o altă serie de măsuri. Începnd de la avertizare, trecând prin menţinerea la distanţă şi continuând cu lovituri de oprire cu corpul sau cu bastonul. 

Tot potrivit acestui grafic, ”loviturile de oprire cu bastonul” sunt considerate o intervenţie mai ”slabă” (pe axa de la slab la puternic) decât folosirea ”pulverizatorului lacrimogen”. Adică exact contrar declaraţiilor publice ale lui Enache, cel care a explicat că ”substanţele iritante sunt primul mijloc pe care îl avem la îndemână pentru că nu produc vătămări corporale. Noi nu folosim forţa fizică ca primă măsură de intervenţie, se pot produce răniri”.

Gaz plus bătaie, după ce manual?

În ciuda faptului că Enache explică intervenţia ca pe una menită să evite degenerarea conflictului, pe filmările de la faţa locului se poate vedea faptul că cele câteva zeci de ultraşi violenţi au primit o ripostă din partea unui număr mare de jandarmi care, prin folosirea gazelor, au afectat şi spectatorii neutri de la tribuna a doua. ProSport a obţinut mărturia unui spectator de la tribuna a doua care a participat la meciul Steaua - Academia Rapid. ”Jandarmii au procedat bine doar când au izolat galeria stelistă în momentul în care au fugit câţiva băieţi de acolo. Apoi, în timp ce suporterii din ambele galerii se băteau la tribuna a doua, jandarmii au coborât pe scările de acces şi, fără să ia altă măsură, au deschis buteliile cu gaz. Îi gazau şi apoi îi loveau cu bastoanele. Noi, cei care doar stăteam pe scaune, am fost nevoiţi să ne îngrămădim cu sutele spre ieşire pentru că nu mai puteam respira”, ne-a spus suporterul contactat.

Portiţa de scăpare a Jandarmeriei

În ghidul citat de ProSport există şi o teoretică ”portiţă de scăpare” pentru Jandarmerie. Chiar dacă, întrebat de reporterii noştri, Georgian Enache a spus: ”Acum dăm definiţii la vătămarea corporală? Ce să vă spun, să vă citez din manualul de intervenţie profesională?”, conţinutul materialului care reglementează intervenţiile forţelor de ordine menţionează şi că: ”Folosirea forţei în mod gradual nu implică o respectare strictă a celor patru faze progresive. În aplicarea ei se ţine cont de timpul material în care se desfăşoară acţiunea, starea de pericol în care se află jandarmul sau victima şi mijloacele folosite de adversar”. Cu alte cuvinte, se poate trece peste paşii menţionaţi în grafic în anumite condiţii. Rămâne de văzut, totuşi, cum poate explica Jandarmeria saltul peste paşi în condiţiile în care ”mijloacele folosite de adversar” erau doar pumnii, iar numărul jandarmilor veniţi la intervenţie era mai mare decât cel al huliganilor.


Gazul, ”arma” preferată a jandarmilor. Pe modelul falimentar şi tragic de la ruşi

La finalul anului 2016, un alt eveniment tratat cu excez de zel de către Jandarmerie a produs victime. La un meci de handbal disputat în Sala Polivalentă din Bucureşti între Dinamo şi Steaua, confruntarea între huligani a fost oprită de jandarmi cu gaze lacrimogene. Atmosfera din sală a devenit rapid irespirabilă, mai mulţi copii şi oameni în vârstă fiind evacuaţi rapid şi trataţi de medici.

Deşi incomparabil ca efect, modelul folosirii în exces a gazului lacrimogen aduce aminte de un episod tragic din istoria recentă a omenirii. În 2002, trupele speciale ruseşti au folosit gaze paralizante în cazul luării de ostatici din Teatrul Dubrovka din Moscova. Teroriştii au fost atfel ucişi, dar din cauza intoxicării cu gaz şi-au pierdut viaţa 129 de ostatici.

ProSport l-a contactat pe Georgian Enache pentru un punct de vedere cu privire la cele expuse în acest articol. Purtătorul de cuvând al Jandarmeriei, deşi prezent cu declaraţii în mediul online şi la TV în ultimele zile, a cerut timp pentru a răspunde întrebărilor.

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.