DOSARELE SECURITĂŢII | Cazul Universiada 1981. Un scandal istoric a fost muşamalizat în culise

3 sep 2015 48432 afişări Comentează şi tu Special
DOSARELE SECURITĂŢII | Cazul Universiada 1981. Un scandal istoric a fost muşamalizat în culise 2 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/7969/14697452/1/ruzici.jpg

ProSport vă prezintă pe tot parcursul lunii septembrie o serie de materiale care scot la iveală lucruri mai puţin ştiute din sportul românesc de dinainte de 1989.

  • Românii au introdus la Universiada din 1981 gimnaste ”studente” de 16 ani. Manevra a fost descoperită la finele anului 1981, când lotul universitar tricolor a fost la un pas de a fi descalificat şi lăsat fără medalii

S-a vorbit intens în această primăvară despre candidatura României la organizarea Universiadei de vară din 2021, o competiţie multisport, pe care ţara noastră a mai organizat-o în 1981. În urmă cu 34 de ani am fost însă la un pas de a murdări imaginea sportului românesc, în urma unor falsuri făcute cu largul concurs al mai-marilor zilei. Faptele sunt developate în vastul ”Dosar Sport” (cota D 13346), aflat în Arhivele Securităţii. La Universiada de vară din 1981, organizată în Bucureşti, România a încheiat pe locul doi în clasamentul general, cu 67 de medalii (30 de aur – 17 de argint – 20 de bronz), după ”sora cea mare de la răsărit”, Rusia, care a avut 109 medalii (40 – 36 – 33).

Volumul 34, nota 100/0047157, din 10.12.1981 precizează următoarele: ”În perioada 19-24 noiembrie 1981, s-au desfăşurat la Roma lucrările Comitetului Executiv al Federatiei Internationale a Sportului Universitar (FISU). Neoficial, delegaţia română a fost contactată de Roch Campana, secretarul general al FISU, şi de Melisanto Santino, secretarul comisiei internaţionale de control a FISU, care au afirmat că gimnastele Emilia Eberle, Dumitriţa Turner şi Rodica Dunca au fost înscrise la Universiada din 1981 cu încălcarea regulamentului FISU, care stabileşte vârsta minimă de concurs la 18 ani. Cei în cauză au precizat că anul 1963, indicat de FRG ca an de naştere al celor trei este fals: primele două sunt născut în 1964, iar a treia în 1965, date transmise chiar de Federaţia Română de Gimnastică Comitetului Olimpic şi Interfederal din Belgia cu ocazia recentului turneu efectuat de lotul feminin de gimnastică. Campana a comunicat că va sesiza Comitetul Executiv al FISU şi va cere descalificarea lotului universitar român şi ridicarea medaliilor obţinute cu toate consecinţele de rigoare. În urma intervenţiilor delegaţiei române, Campana a acceptat să nu dea curs ameninţărilor până la clarificarea situaţiei. De menţionat că din verificările noastre informaţiile de confirmă. De menţionat că şi în alte împrejurări FRG, cu acordul CNEFS, a schimbat data de naştere a unor gimnaşti, pentru a putea concura la diferite competiţii internaţionale”.

Rodica Dunca, ”studentă” la 16 ani

Universiada din 1981 a fost cel mai mare eveniment polisportiv organizat de România înainte de 1989. În 1953, la Bucureşti s-a mai desfăşurat Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor, însă n-a avut parte de strălucirea, investiţiile şi propaganda Universiadei din 1981. Nicolae Ceauşescu şi-a făcut planurile pentru a primi competiţia încă din 1977, dorind să arate tuturor de ce este capabil poporul român şi ”farul său călăuzitor, partidul comunist român”. Bucureştiul s-a transformat astfel într-un adevărat şantier. S-au modernizat stadioane, bazine şi săli de sport, s-a dat o faţadă ”prietenoasă” oraşului, s-a făcut o propagandă uriaşă, iar 5.000 de studenţi au fost convinşi să devină voluntari. Başca mii de alţi tineri instruiţi din timp, pe stadionul Tineretului, pentru spectacolul de la festivitatea de deschidere. Cea mai interesantă decizie a fost luată faţă de opozanţii regimului, cele câteva zeci de voci răzleţe care mai aveau curaj să conteste sistemul totalitar. Toţi aceşti dizidenţi au fost ridicaţi de pe străzi, de acasă sau de la serviciu şi internaţi înainte de începerea competiţiei la Spitalul de Psihiatrie nr. 9. ”Satul Universiadei”, adică locul de cazare pentru sportivii şi oficialii prezenţi la startul competiţiei, a fost ales Complexul Studenţesc Regie al Institutului Politehnic Bucureşti.

Totul a fost organizat până la cele mai mici detalii, însă pentru ca succesul României să fie total era nevoie şi de o zestre de medalii corespunzătoare. Iar pentru ca recolta să fie pe măsura ambiţiilor şi directivelor venite de sus s-au ”vopsit” din greu sportivi. N-a fost nicio problemă în a se obţine o legitimaţie de student pentru orice persoană cu o vârstă acceptabilă, însă a bătut la ochi ceea ce s-a întâmplat la gimnastică. Rodica Dunca abia împlinise 16 ani înainte de startul competiţiei, deci nici vorbă de a putea elevă a unei instituţii de învăţământ superior. La fel şi Emilia Eberle (17 ani) şi Dumitriţa Turner (17 ani). Culmea este că tocmai românii au fost cei care le-au dezvăluit ulterior vârsta reală, înscriindu-le cu anii corecţi la o competiţie desfăşurată în Belgia.

Nicolae Vieru recunoaşte: ”Totul este real”

La 34 de ani de la acele evenimente, Nicolae Vieru (82 de ani), cel care era secretarul general al Federaţiei Române de Gimnastică în 1981, recunoaşte cu francheţe că informaţia este reală. ”Da, aşa s-au întâmplat lucrurile. Nu e un motiv de mândrie pentru noi, dar vreau să fiţi convinşi că nu eu, Nicolae Vieru, am fost cu ideea schimbării vârstei sportivelor. Indicaţiile veneau de sus. Au fost însă şi alte ţări care au procedat la fel. Şi nu doar China, care era de mult bănuită de astfel de practici şi care a fost descoperită cu ceva timp în urmă. Mă refer chiar şi la SUA. Vă dau o informaţie în premieră. M-am întâlnit cu tatăl fostei sportive Dominique Moceanu. El mi-a spus că americanii i-au modificat vârsta fetei lui. Este reală şi nota informativă vizavi de scandalul de la FISU. Da, exista pericolul descalificării lotului României şi retragerea tuturor medaliilor, însă lucrurile s-au aplanat”, a fost explicaţia dată Revistei Sport în România de cel care este în acest moment preşedinte de onoare al FR de Gimnastică şi vicepreşedinte de onoare al Federaţiei Internaţionale de Gimnastică. Întrebat prin ce pârghii s-a rezolvat situaţia şi cu ce preţ, Nicolae Vieru, care era încă de pe atunci un personaj extrem de influent în gimnastica mondială, a replicat: ”Prin pile şi relaţii, cum altfel?”.

De Nicolae Vieru şi Universiada din 1981 se leagă o poveste dezvăluită în urmă cu ceva ani de ”Cotidianul”. La Universiadă, în tribună la gimnastică, a fost prezent şi Nicu Ceauşescu, venit să o urmărească pe Nadia cu care, se spune, avea o relaţie la vremea respectivă. La un moment dat, a fost anunţat că va face premierea secretarul general Nicolae Vieru. Se zice că Nicuşor a sărit ca ars spunţând că în România este un singur secretar general, Nicolae Ceauşescu. Imediat, s-ar fi schimbat titulatura funcţiei, astfel că secretarul general a devenit secretar federal. Nicolae Vieru a zâmbit la auzul poveştii. ”Pot să vă spun doar că Nicu Ceauşescu nu prea mă avea la suflet. Eu ştiu multe lucruri din perioada respectivă”, a mai punctat cel care a participat la 11 ediţii ale Jocurilor Olimpice.

La lupte - şase titluri din zece, la tenis, 5 din 5!

La Universiada din 1981, România a obţinut practic medalii la toate cele zece sporturi cuprinse în programul competiţiei: atletism, baschet, sărituri în apă, scrimă, gimnastică, înot, tenis, volei, polo şi lupte. Cele mai performante discipline au fost luptele greco-romane, cu şase medalii de aur şi patru de argint (din zece categorii!) şi tenisul de câmp, cu toate cele cinci medalii de aur din program cucerite de tricolori. La lupte, componenţa lotului universitar s-a confundat cu cea a lotului olimpic, pe saltele intrând Ştefan Rusu, Ion Draica, Victor Dolipschi, Ilie Matei, Ion Păun sau Vasile Andrei. E greu de crezut că toţi mai erau studenţi la vremea respectivă, ţinând cont că Nicu Gingă şi Constantin Alexandru, ambii medaliaţi cu argint, aveau 29 de ani. La tenis, Virginia Ruzici (simplu, dublu şi mixt), Florin Segărceanu (simplu, dublu şi mixt), Florenţa Mihai (dublu) şi Andrei Dârzu (dublu) nu au lăsat nicio speranţă adversarilor.

Nadia, vedeta Universiadei

Vedeta delegaţiei României a fost însă de departe Nadia Comăneci, cea care a fost ultimul purtător al torţei înainte ca flacăra competiţiei să fie aprinsă pe fostul Stadion 23 August. În vârstă de 20 de ani la startul Universiadei, Nadia a cucerit cinci medalii de aur: individual compus, paralele, sărituri, sol şi cu echipa. Singurul titlu rămas, cel de la bârnă, i-a revenit Emiliei Eberle, medaliată cu aur şi la paralele, dar şi cu echipa. Dumitriţa Turner a luat argint la bârnă şi bronz la individual compus şi la sărituri, iar Rodica Dunca s-a clasat pe locul doi la sol. Ambele au făcut parte din echipa medalită cu aur.

Alte sportive multi-medaliate au mai fost Carmen Bunaciu (nataţie), cu patru trofee, două medalii de aur la 100 şi 200 m spate, un argint cu ştafeta de 4x100 m mixt a României şi un bronz la 100 m fluture, şi Doina Melinte (atletism), cu aur la 800 metri şi argint la 1.500 metri.

După Rusia şi România, pe locul trei în clasamentul general pe naţiuni s-a clasat SUA, cu 56 de medalii (29 – 18 – 9). Superioritatea Estului fusese dovedită.

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.