Campioana unei mari iubiri! Prima echipă de legendă a Universităţii Craiova s-a 'născut' în anii 70!

22 sep 2011 2260 afişări Comentează şi tu Special
Campioana unei mari iubiri! Prima echipă de legendă a Universităţii Craiova s-a 'născut' în anii 70! Campioana unei mari iubiri (caiet) 5 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/7969/8787773/1/untitled-1.jpg

După ce în primele două episoade am prezentat plămădirea şi creşterea celei mai frumoase şi iubite echipe a provinciei, în episodul trei al serialului ProSport, dedicat istoriei Universităţii, vom cuprinde perioada anilor 70.

Erau anii în care fotbalul din Bănie lua o amploare nebănuită, iar echipa devenea tot mai mult un adevărat "drog" pentru suporterii din Oltenia şi nu numai. Ştiinţa a câştigat în acei 10 ani minunaţi un titlu şi două Cupe, primele trofee din palmaresul clubului şi, poate cel mai important, iubirea necondiţionată a fanilor şi respectul adversarilor, dar şi cel mai frumos supranume dat vreunei echipe de fotbal din România: "Campioana unei mari iubiri".

Campioană... a sufletelor
Anii 70 debutează în forţă pentru Ştiinţa, dar mai ales pentru al ei lider, Ion Oblemenco. În sezoanele 1969-1970, 1971-1972 şi 1972-1973, "Tunarul" cucereşte de încă trei ori titlul de golgheter al României, o performanţă rarisimă. Asta deşi, în 1972, Oblemenco a fost la un pas de moarte, după ce a suferit două operaţii de ulcer duodenal. Sezonul 72-73, în care a marcat de 21 de ori, avea însă să se termine în lacrimi pentru Oblemenco şi pentru toată suflarea alb-albastră. Ştiinţa avea să piardă titlul, la golaveraj, în faţa lui Dinamo, fiind victima "manevrelor" vremii. Dar ce s-a întâmplat atunci?

În plin sezon, CFR Cluj avea să primească o invitaţie neaşteptată de la Dinamo, de a participa la un turneu în Germania, la Bochum. Cum ieşirea din ţară se făcea extrem de rar în acea perioadă, iar motivul trebuia să fie unul extrem de serios, clujenii au acceptat fără să clipească "darul" celor de la Dinamo, iar meciul dintre cele două formaţii a fost amânat. Mimând corectitudinea, mai marii vremii au decis să amâne şi meciul Ştiinţei cu UTA, partidele fiind programate ulterior la aceeaşi oră şi în aceeaşi zi.

Cum a luat Dinamo titlul
Numai că, pe parcursul desfăşurării meciurilor, Dinamo a făcut tot posibilul pentru a trage de timp. Startul reprizei a doua a jocului cu CFR a fost amânat cu 20 de minute, motivul fiind unul hilar: o ploaie de vară de câteva minute, căzută în pauză. Meciul Ştiinţei cu UTA s-a desfăşurat conform programului prestabilit, Ştiinţa a pierdut cu 0-1, după un meci în care oltenii au suspectat că arădenii ar fi acţionat la ordinele Securităţii, iar Dinamo ştia în acel moment că avea nevoie să câştige la patru goluri diferenţă pentru a-şi adjudeca titlul. "Coincidenţa" a făcut ca jocul să se termine exact cu scorul de care avea nevoie Dinamo, 4-0, "câinii" beneficiind şi de largul concurs al gazdelor, dar şi al arbitrului Anderco, aşa cum avea să reiasă din cronicile vremii şi din relatările ulterioare ale celor implicaţi.

Manta - Bădin, Sameş, Deselnicu - Ivan, Strâmbeanu - Ţarălungă, Bălan, Oblemenco, Niţă şi Marcu sunt numele campionilor morali ai acelei ediţii de campionat. Dar Ştiinţa a câştigat ceva atunci, supranumele de legendă "Campioana unei mari iubiri", oferit echipei de legendarul Adrian Păunescu. În acel sezon, Craiova obţinuse victorii incredibile la Bucureşti, 6-4 cu Rapid şi 6-2 cu Steaua. "În ultima etapă ne-a învins UTA, iar Dinamo a câştigat campionatul. Am pierdut titlul la un gol diferenţă! Ar fi fost primul titlu din istoria Universităţii", îşi amintea Dumitru Marcu, unul dintre oamenii de bază ai Ştiinţei în acea vreme.

Dulcea revanşă
Inevitabilul s-a produs în sezonul 1973-1974. Dinamo nu a mai reuşit de această dată să împiedice Ştiinţa, deşi a fost din nou aproape.

Înainte de ultima etapă a sezonului, Dinamo se afla la două puncte în spatele Ştiinţei şi cu şapte goluri mai puţin la golaveraj. Dinamo a câştigat în ultima rundă cu FC Argeş, din nou cu scorul de care avea nevoie, 7-0!
Despre acel meci, însuşi marele Dobrin a lăsat să se înţeleagă că lucrurile nu ar fi fost tocmai în regulă. Numai că, de această dată, Ştiinţa a rezistat eroic, a scos un 0-0 la Ploieşti şi s-a încoronat campioană, pentru prima dată în istorie. "A fost cea mai mare bucurie pentru noi, suporterii Universităţii. Acel titlu a fost cel mai special, pentru că a fost primul. Când s-au întors de la Ploieşti, lumea s-a strâns de la intrarea în oraş să îi întâmpine. Erau atât de mulţi, că autocarul echipei a făcut cinci ore de la intrarea în oraş până în centru, la hotelul Jiul, acolo unde eram şi eu", îşi aminteşte Mitu Tuţă, un suporter al Ştiinţei.

Universitatea a devenit atunci prima echipă studenţească din ţară şi din Europa ajunsă campioană. Oprea, Manta, Niculescu, Badin, Deselnicu, Velea, Strâmbeanu, Ivan, Niţă, Balaci, Berneanu, Ţarălungă, Oblemenco, Bălan, Pană, Boc, Ştefănescu, Marcu, Stăncescu, Kiss, Chivu, Negrilă, Constantinescu şi antrenorii Constantin Cernăianu şi Constantin Oţet sunt cei care au reuşit marea performanţă.

"Dublă" în Cupă
"Pofta" de trofee a Ştiinţei a crescut după primul titlu cucerit şi oltenii au terminat în forţă deceniul şapte, cu încă două trofee în vitrină: două Cupe ale României, cucerite în două sezoane consecutive. În finala sezonului 1976-1977, Ştiinţa s-a impus cu 2-1 în faţa rivalei Steaua. Boldici, Berneanu, Tilihoi, Ştefănescu, Purima, Donose, Balaci, Beldeanu, Crişan (Negrilă), Cîrţu, Marcu şi Cămătaru, antrenaţi de Constantin Deliu, au adus prima Cupă din palmaresul oltenilor. Ştiinţa şi-a apărat cu succes un an mai târziu trofeul, învingând în finală cu 3-1 pe Olimpia Satu Mare. Pe banca oltenilor s-a aflat atunci legendarul Ilie Oană.

Primele performanţe europene
Anii 70 au însemnat şi lansarea europeană a echipei care avea să facă istorie în fotbalul românesc. Ştiinţa a "adunat" în acea perioadă nu mai puţin de şase participări în cupele europene, în Cupa UEFA, Cupa Campionilor Europeni sau Cupa Cupelor. Sezonul 1973-1974, cel în care Ştiinţa a cucerit primul titlu, avea să înceapă la fel de bine pentru olteni, care în turul întâi al Cupei UEFA au reuşit şi prima mare performanţă europeană a clubului: eliminarea Fiorentinei, după 0-0 în Italia şi 1-0 pe teren propriu. Au urmat apoi alţi adversari de renume, ca Standard, Steaua Roşie, Dinamo Moscova sau Fortuna Dusseldorf, dar şi un alt rezultat de răsunet. În 1979, Ştiinţa devenea prima echipă din România care reuşea să elimine o formaţie din Anglia, Leeds United.

Dobrin, aproape de Ştiinţa


După cucerirea titlului, oltenii au fost aproape să dea încă o mare lovitură: aducerea marelui Nicolae Dobrin în Bănie. În vara lui 1974, Ştiinţa a semnat cu Lung, Cămătaru, Crişan, dar şi cu Dobrin, care acceptase chiar să stea în afara terenului timp de doi ani pentru a juca la Ştiinţa, din cauza refuzului lui FC Argeş de a-l ceda în Bănie. "Gâscanul" s-a mutat la Craiova, a primit şi o importantă sumă de bani, iar campionatul a început cu el în postura de fotbalist al Ştiinţei, dar mutarea a picat în cele din urmă, Dobrin fiind convins şi constrâns de presiunile politice făcute să revină la echipa sa de suflet.

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.