EXCLUSIV | Legea Sponsorizării, la un pas de a ajunge în Parlament! Ce şanse sunt ca bugetul întregului sport să „sară” de la 400-500 de milioane de euro la peste 2,2 miliarde de euro? Propunerile fiscale pentru revoluţia Sportului în România

17 feb 2019 7848 afişări Comentează şi tu Sport Life
EXCLUSIV | Legea Sponsorizării, la un pas de a ajunge în Parlament! Ce şanse sunt ca bugetul întregului sport să „sară” de la 400-500 de milioane de euro la peste 2,2 miliarde de euro? Propunerile fiscale pentru revoluţia Sportului în România

Un grup de parlamentari printre care se regăseşte şi preşedintele Federaţiei Române de Box, Vasile Câtea, susţinut şi de Comitetul Olimpic şi Sport Român, negociază în aceste zile cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe forma finală a Legii Sponsorizării, înaintea ca aceasta să fie trimisă în Parlament pentru a fi dezbătută. Conform unor date statistice, sportul românesc ar putea beneficia azi de peste 2,28 de miliarde de euro din sponsorizări, dar pentru că legea este neatractivă pentru agenţii economici, suma totată intrată în sport dacă ajunge la 50 de milioane de euro.

„Lucrăm la forma finală a Legii Sponsorizării cu cei de la Minsterul de Finanţe, astfel încât să-i dăm o formă de comun acord, pentru a fi apoi agreată în Parlament”, ne-a declarat Constantin Căliman, fostul director general al CSM Bucureşti, aflat în grupul de lucru pentru iniţierea Legii Sponsorizării.

În expunerea de motive pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal al României, „modificarea legislativă vizează crearea unui cadru legislativ mai atractiv pentru agenţii economici, având ca scop încurajarea sponsorizărilor către mişcarea sportivă din România. Deşi de la 1 ianuarie 2016 s-a mărit limita de raportare la cifra de afaceri de la 0,3% la 0,5%, actele de sponsorizare nu au fost suficient încurajate, motivul fiind tocmai această limită, deoarece pragul de 20% din impozitul pe profit datorat, depăşeşte de cele mai multe ori pragul secundar de 5/1000 din cifra de afaceri astfel încât, această limită dublă nu rezolvă deloc problema iniţială .

De asemenea, prin OUG 25/2018 s-au adus modificări Codului Fiscal în ceea ce priveşte sponsorizarea de către microintreprinderi, dar de acest lucru beneficiază entităţile nonprofit şi unităţile de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, nu însă şi sportul: „Micointreprinderile reprezintă aproximativ 60% din societăţile comerciale active din România. Pe ansamblu, cifra de afaceri este una foarte mare. Excluderea structurilor sportive de la dreptul de a beneficia de sponsorizare de la microintreprinderi nu numai că încalcă principiul egalităţii de şanse, dar aduce un mare prejudiciu sportului românesc, creând şi un precedent periculos”.

Pentru a se încuraja activitatea de sponsorizare, grupul de iniţiativă a adus ca argumente următoarele aspecte:

  • PIB-ul naţional creşte de la an la an. Cifra de afaceri ale tuturor actanţilor din economie creşte implicit.
  • Deşi impozitul pe profit şi baza impozabilă pe cifra de afaceri au crescut de la an, legea sponsorizarii este tot nefuncţională.
  • Fondurile publice constituie în continuare un procent periculos de majoritar în finanţarea sportului românesc. Administraţiile publice cheltuiesc sume importante cu resursa umană de pe organigrama administrativă (de multe ori o resursă umană fără o specializare în domeniul sportului) şi pentru funcţionare, dar rezultatele în plan sportiv sunt nesatisfăcătoare. Sistemul privat nu reprezintă o alternativă viabilă, neexistand pârghii pentru dezvoltare.
  • Arenele sportive sunt într-o proporţie covărşitoare goale. Lipsa spectatorilor denotă două aspecte foarte importante şi periculoase: pe de o parte avem o calitate slabă a spectacolului sportiv; pe de altă parte s-a constatat o lipsă a infrastructurii moderne care să atragă publicul spectator la competiţii sportive de calitate. Cel mai bun exemplu este oraşul Cluj, cu noua sală polivalentă şi stadionul Cluj Arena. Infrastructura sportivă modernă aduce mai mulţi spectatori la evenimentele sportive, dar în acelaşi timp pune oraşul din punct de vedere turistic într-o lumina nouă, prin organizarea de evenimente internaţionale sportive şi culturale.
  • Industria sportului în ţară este nefuncţională. Numărul mic de practicanţi a activităţilor sportive limitează posibilitatea descoperii de talente. Acest fenomen conduce la imposibilitatea aplicării criteriilor specifice de selecţie pe ramură de sport la vârste optime. Calitatea slabă a spectacolului sportiv şi lipsa infrastructurii moderne constituie cele mai mari impedimente în dezvoltarea marketingului sportiv şi obţinerea de sume financiare consistente din drepturile de televiziune. De asemenea, cercul vicios în care se complace sportul românesc este completat de lipsa a două importante componente dintr-un sistem funcţional performant: interesul agenţilor economici de a investi sume consistente în campaniile de publicitate din sport; prezenţa pe piaţă a unui număr cât mai mare de companii producătoare de echipament sportiv, materiale didactice şi materiale promoţionale specifice sportului.

„Concluzia principală este că, în contextul actual economic, companiile multinaţionale şi societăţile comerciale (indiferent de forma de organizare) tind să declare un profit cât mai mic sau chiar spre zero. Sistemul legislativ nu a creat nici o pârghie de stimulare a sponsorizării, sponsorizarea într-un procent din impozitul pe profit coroborat cu o limită procentuală din cifra de afaceri este total nefuncţională şi neatractivă. De asemenea, soluţia ca microintreprinderile să sponsorizeze doar entităţile acreditate de pe lista MMJS care furnizează servicii sociale este una greşită”, se specifică în expunerea de motive.

După cifrele Institutul Naţional de Statistică, în 2017 au existat următoarele date:

  • societăţi comerciale active 789.000;
  • Cifra afaceri 285 miliarde euro;
  • Profit net declarat şi înregistrat 11.4 miliarde euro (4%);
  • Cifra posibilă pentru a fi utilizată ca sponsorizare 2.28 miliarde euro!
  • Buget publicitate 450 milioane euro;

În acelaşi an, bugetul total din sportul romînesc a fost de aproximativ 350 milioane euro, din care peste 90% au fost bani publici: MTS 81 mil euro, MEN 21 mil euro, MAI 11 mil euro, MAPN 20 mil euro, autorităţi publice locale aproximativ 170 mil euro. Diferenţa de aprox. 50 mil. euro până la valoarea de 350 mil euro au reprezentat sume financiare ale investitorilor privaşi şi un procent foarte mic sume obţinute din sponsorizare/publicitate pentru structuri sportive.

„Impactul bugetar negativ, reprezintă o problemă falsă. Banii care se presupune că nu ar mai ajunge la bugetul de stat, ar ajunge într-un domeniu muribund care s-ar dezvolta în timp, în care se pot crea aproximativ 100.000 de locuri de muncă, s-ar întoarce la bugetul de stat sub formă de taxe şi contribuţii percepute la valorile financiare ale CAS –urilor şi CIM-urilor, sub formă de TVA colectat din plata serviciilor de cazare, masă, transport, achiziţii de echipament sportiv, asigurări, servicii medicale şi alte servicii. Surpriza placută va fi atunci când vom avea o industrie a sportului dezvoltată, care va contribui cu un procent însemnat la dezvoltarea PIB ului (ex. Germania are 17% din PIB din industria sportului). Luând ca exemplu de bună practică sistemul de sponsorizare din USA, care are nici mai mult, nici mai puţin decât 29 de forme ale legii sponsorizării, se impune găsirea unei soluţii”, se mai specifică în expunerea de motive.

Grupul de iniţiativă vine şi cu următoarele propuneri pentru modificarea legislaţiei:

  • Ministerul Tineretului şi Sportului să definească prin HG (conform planului de guvernare) un număr de 15 ramuri sportive de interes naţional, care să beneficieze de următoarea facilitate stabilită prin modificare a Codului Fiscal:
  • Structurile sportive care au CIS şi activează în ramurile sportive de interes naţional stabilite prin HG, care fac dovada afilierii la federaţiile sportive naţionale cu activitate în ramura de sport respectivă, pot beneficia de o sponsorizare în limita unui procent de 30% din impozitul pe profit, fără limită din cifra de afaceri (cheltuială deductibila pentru societăţi comerciale plătitoare de impozit pe profit), respectiv a unui procent de 30% din impozitul pe cifra de afaceri (cheltuială deductibila pentru microintreprinderi). Actul de sponsorizare este obligatoriu pentru societăţile comerciale din mai multe domenii de activitate.
  • Ministerul Finanţelor Publice va lua măsurile necesare pentru colectarea unei taxe pentru sport şcolar şi universitar în valoare de 200 euro/an fiscal, care va fi achitată trimestrial într-un cuantum de 50 euro/trimestru la cursul valutar din ziua efectuării plăţii. Taxa pentru sport şcolar şi universitar va fi colectata trimestrial.

„Prin aceste măsuri, mişcarea sportivă din România îşi va majora consistent bugetul dedicat programului competiţional astfel încât nu vom mai putea vorbi de subfinanţare, ţintele fiind:

-           Dezvoltarea sportului şcolar şi universitar ca bază a piramidei sportului românesc;

-           Îmbunătăţirea stării generale de sănătate a naţiunii;

-           Crearea unui număr de aproximativ 100.000 locuri de muncă în cadrul Asociaţiilor Sportive Şcolare şi Asociaţiile Sportive Universitare;

-           Mărirea numărului de sportivi legitimaţi de la 200.000 la 4.5 milioane în maxim 4 ani ( ţinta/masa critică: 3.3 milioane elevi, 500.000 studenţi, aproximativ 1.5 milioane de tineri cu vârstă între 18-35 ani);

-           Dezvoltarea industriei sportului (productie şi comerţ cu echipament sportiv, asigurări, servicii hoteliere, transport, service medicale, marketing şi publicitate, ticketing, drepturi TV, altele);

-           Dezvoltarea mediului privat în sport şi transferul în timp (8-12 ani) a sarcinii financiare de pe umerii statului pe umerii structurilor sportive din mediul privat”, concluzionează grupul de iniţiativă.

 

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.