Un român nu intră în Monte Carlo doar în vacanțe, nu-și turează bolidul pe străzile monegasce compatibile cu pneurile de Formula 1 și nici nu epatează prin cazinourile țipătoare. El aici trăiește, aici își exercită profesia și aici vrea să rămână pe o perioadă nedefinită. După patru ani petrecuți la Auxerre, Daniel Niculae (28 de ani) le face zile fripte adversarilor cu AS Monaco, grupare pentru care a înscris deja patru goluri în opt partide. Acțiunea se petrece pe înserat, la o masă retrasă din Barul American al Hotelului de Paris din Monte Carlo, pe acorduri de jazz și aromă de cafea. S-au scurs doar 72 de ore de la eșecul cu Gourcuff și ai lui, iar rezonanța locului în care ne aflăm mai pune o picătură pe rana protagonistului ce-și face apariția, pe scările abrupte, ca-n fosta Potcoavă, ușor șchiopătând. Entorsa de la piciorul de bază (dreptul), suferită pe „Stade de France", îi frânge un eventual fuleu printre statuetele hotelului inaugurat în 1863. Un stabiliment fondat exact cu șase decenii înainte să se nască marea iubire a lui Nico, cea din 1923! Conexiune sau pură întâmplare?! Nu se știe, dar atacantul se simte perfect aici, pe noua arenă și în Monte Carlo... în general. „Când eram mic, nici măcar nu știam pe unde este Monaco, nu vedeam mai departe de orașul în care m-am născut sau de echipa la care speram să joc. Mi s-a împlinit visul, am ajuns fotbalist la Rapid, apoi viața m-a purtat pe căi nebănuite, iar fotbalul a devenit o meserie. Ești profesionist, ai marea