Să-l uitați repede!** Rapid

Era minutul doi când Nicolae Grigore se arunca eroic în fața șutului care se ducea spre gol al lui Torje. Giuleștiul a răsuflat ușurat, și-a frecat mâinile și a așteptat. Dar fotbalul din prima repriză a venit exact ca trenurile CFR-ului: Marcos Antonio a fost singurul impecabil, Pancu a arătat un fizic de invidiat dar fotbal mai puțin, iar Roman a avut ghinion. Ghinionul de a juca pe partea pe care stă Șumudică, care s-a agitat de trei ori mai mult decât Spadacio, Cassio și Cesinha la un loc. În partea cealaltă, Bakaj a împrumutat și tricoul și glezna fină dar și lipsa de înțelegere cu coechipierii sau indolența din unele momente de la Adrian Cristea, Torje a fost mereu în contratimp iar Dănciulescu și-a asumat doar rolul de pradă ușoară pentru Antonio și Glauber. Alba-neagra și încâlcelile de la mijlocul terenului au culminat cu momentul în care Roman și Rubio s-au dat cap în cap, practic o sintetizare perfectă a felului bezmetic în care s/a jucat prima repriză. Doar în final s-a trezit Alexe, cu un șut care a mișcat din țâțâni transversala lui Coman. De-abia după pauză Șumudică își asumă riscuri. Și arată că nu umblă cu jumătăți de măsură. Pancu trage, scoate Dolha. Cesinha driblează, dar ratează ținta. Elanul lui Șumi nu mai poate fi oprit: intră și Herea, intră și Sburlea dar de ieșit... nu prea iese nimic. Din fericire pentru Rapid, nu intră nici șutul lui Dănciulescu din postura de unu la unu cu Coman și nici la Dinamo nu iese la iveală decât o ocazie mare a lui Torje

Să-l uitați repede!** Rapid – Dinamo 0-0!

Cautare