Cu o istorie de 107 ani în spate, Turul Franței este cea mai cunoscută competiției ciclistă. "Marea buclă" a luat ființă în 1903, la inițiativa lui Henri Desgrange, care a fost susținut de publicația franceză L'Auto. De atunci, Turul Franței s-a desfășurat în fiecare an, de regulă în luna iulie, fiind întrerupt doar pe parcursul celor două Războaie Mondiale. Prima ediție s-a întins pe șase etape, care au însumat 2428 de kilometri, fiind câștigată de Maurice Garin. Spre deosebiri de cursele care se desfășoară în prezent, etapele erau atunci foarte lungi, cu distanțe de până la 400 de kilometri. Cicliștii aveau doar între una și trei zile de odihnă înainte de fiecare etapă, însă din fericire pentru ei, întrecerea se derula de obicei numai pe teren plat, cu numai un stagiu montan. Se concura individual, iar numărul celor înscriși era destul de mic, din cauza costurilor mari provocate de lungimea traseului. Astfaltul lipsea cu desăvârșire de pe suprafața de reluare, iar materialele din care erau confecționate bicicletele erau foarte departe de cele folosite în zilele noastre, lucru care făcea cursa și mai dificilă. Cu timpul însă, lucrurile au evoluat extrem de mult. În prezent, viteza medie de rulare este de aproximativ 40 km/h, față de 26 km/h, cât a fost în prima etapă. La început se concurca și noaptea, însă în 1905 s-a renunțat la etapele nocturne. Primul străin care a reușit să câștige prestigioasa competiție a fost luxemburghezul Francois Faber, în 1909, iar Lucion Peti