E pauza de iarnă, Steaua își vede tacticos de drumul din Antalya, pista Moraes a fost abandonată, iar terenurile se pot vinde oricând. E timpul optim deci pentru un Congres! Congresul Partidului Noua Generație! Nu, n-aveați cum să-l uitați, indiferent de generația de care aparțineți! Titularatura are ritm, zvâc, unul parcă mulat pe mersul țanțoș al lui Gigi Becali în urma unui succes crucial. Reformulăm. George Becali, căci suntem pe scena politică azi. Ieri, de fapt. Chiar și pe Champs-Elysee mai găsești un loc de parcare pentru un Lăstun, dar pe Aleea Alexandru de lângă Guvern... nici pentru o trotinetă! Pentru că e ziua cea mare! Mică ne e nedumerirea când vedem un șir indian de cai putere aparținând diverselor județe. Semn premonitor! Oare? V-ați imaginat vreodată cum ar arăta un congres cu Gigi la prezidiu? El jonglează, el centrează, el marchează. O fi omul-orchestră? Cine sunt viorile? Are cineva curajul să-i taie macaroana? Înăuntru chiar clocotește ceva! Trebuie să intrăm. Afară, liniște. Curtea e populată de doi bodyguarzi, încălziți de soarele „cu dinți". Și păziți de nelipsiții lei din piatră bătuți în capătul scărilor. Urcăm stingher. Deschidem ușa ca într-un vechi castel și rămânem în anticamera cu miros de fursecuri AnaPan și cafea fierbinte. În rest, Dorna, Borsec... Membrii PNG, loiali ca Baciu Tragem cu ochiul (și cu urechea) și deslușim o serie de cadre și vorbe din interior. Din salon, living sau sufragerie, cum vreți! Tipii sunt pe finalul congresul