De unde mai luăm aur?** Titlul olimpic devine din ce în ce mai prețios și mai greu de obținut la Jocurile Olimpice

După patru zile de întreceri olimpice, România începe să numere „steagurile”. Tricolorii au cucerit trei medalii, prin Alin Moldoveanu (tir) – aur, Alina Dumitru și Corina Căprioriu (judo) – argint. Ca număr, suntem în grafic. Doar numele diferă față de lista pronosticurilor: nu au urcat pe podium fetele de la spadă, dar a apărut tiristul Alin Moldoveanu. De unde mai putem colecționa trofee, în special aur, cele care fac diferența în clasamentul general? „Canotaj, scrimă, kaiac-canoe, gimnastică și haltere”, este lista secretarului general al COSR, Ioan Dobrescu. „Nu mai dominăm ca altădată printr-un singur sport, cum era gimnastica, dar suntem mai bogați în șanse”, mai spune oficialul forului olimpic.

Jocurile Olimpice de la Beijing confirmă o tendință apărută în ultimii 12 ani: țările puternice cuceresc cam același număr de medalii, poate chiar mai mult, în timp ce pe lista națiunilor care au acces la podium apar nume noi. „La Sydney, au cucerit medalii 42 de țări. La Atena, au fost 62, iar la Beijing 83. În opt ani, numărul țărilor care iau medalii olimpice s-a dublat. Acesta este rezultatul globalizării. Țările bogate, care investesc mult în sport, iau grosul. Țările mici profită de pe urma globalizării și ajung să ia medalii. Păgubită este clasa de mijloc, din care face parte și România. De aceea spun că aurul este tot mai prețios și mai greu de obținut”, a declarat preeșdintele COSR, Octavian Morariu, într-o conferință de presă susținută la Casa României de la Londra.