INTERVIU „Semăn cu Bernardo Silva”. Românul a învățat fotbal 11 ani la Benfica alături de fiul Madonnei și a ales naționala pentru care va juca: s-a lovit de un ghinion teribil în țara noastră

Miguel Estefano Constantinescu are 20 de ani și în prezent este legitimat la Petrolul. Timp de 11 ani și-a făcut junioratul la Benfica, club care are una dintre cele mai puternice academii din lume.

În iulie 2023, după perioada Benfica, tânărul Constantinescu a ajuns la Vizela, tot în Portugalia, aventură care avea să se încheie în februarie 2025. De atunci, românul cu cetățenie portugheză a semnat cu FCU Craiova, echipă care a fost exclusă între timp de FRF, iar în vara anului trecut a ajuns la Petrolul.

„Semăn cu Bernardo Silva”. Românul a învățat fotbal 11 ani la Benfica alături de fiul Madonnei și a ales naționala pentru care va juca

ProSport a stat de vorbă cu Miguel Constantinescu, aripă dreapta care a avut probleme și cu legitimarea, atât la FCU Craiova, cât și la Petrolul Ploiești. În cele din urmă, totul s-a rezolvat în toamna anului trecut, după câteva luni de coșmar pentru tânăr.

Vezi galeria foto
16 poze

ProSport: Salut, Miguel Estefano Constantinescu. În primul rând, înainte de a vorbi despre fotbal, spune-mi cum ți-a fost ales acest nume de către părinții tăi?

Miguel Constantinescu: Mama mea a fost cea care a ales numele, pentru că se spune că Sfântul Mihai este unul dintre oamenii lui Dumnezeu. Însă din portugheză în română numele Miguel se traduce Mihai, așa că a rămas acest nume.

Ai crescut în academia Benficăi, dar în 2025 ai ales să vii în România. De ce n-ai rămas în Portugalia? Ai considerat că poți prinde mai multe minute în Liga 1 și datorită regulii U21?

Gabriela Ruse a dat verdictul după ce a fost eliminată la Australian Open: „Nu sunt robot”

17:17

Surpriză uriașă! Edjouma trebuia să semneze în Africa, dar a ajuns în Asia!

17:17

Da, cumva să ziceam că da. Înainte să vin la FCU Craiova eu deja fusesem contactat tot de FCU Craiova când încă se afla în prima ligă, fix cu un an înainte să fac mutarea la FCU. La momentul respectiv am considerat că a rămâne în Portugalia era mai potrivit pentru cariera mea, însă după aceea gândindu-mă mai bine am considerat că mutarea la FCU putea fi un pas important pentru cariera mea. Pentru că treceam de la categoria U23 la fotbalul de seniori.

„La FCU Craiova totul s-a dărâmat dintr-o dată”

Ce s-a întâmplat la FCU Craiova de n-ai jucat?

La FCU Craiova a fost o situație destul de delicată, pentru că eu am ajuns cu mari obiective și dintr-o dată totul s-a dărâmat. Am ajuns la sfârșitul lui februarie și o săptămână mai târziu clubul a primit informația că are interdicție la transferuri. Și procesul meu de înscriere încă nu fusese făcut. Așa că eu nu am putut fi legitimat. Am crezut că se va rezolva repede și persoanele din club îmi spuneau mereu că se va rezolva, însă săptămânile treceau și situația rămânea aceeași. Vă dați seama că pentru un jucător de 19 ani, după ce vine singur în țară și s-a întâmplat să treacă printr-o situație complicată, ajungi să-ți treacă multe prin cap. Dar eu am încercat să rămân mereu optimist și în fiecare zi îmi dădeam silința la antrenament, mă pregăteam bine și în sală și îmi făceam rutina, ca și cum în săptămâna aia aș fi avut joc, chiar dacă eu nu eram legitimat.

Miguel Constantinescu alături de Adrian Mititelu în momentul prezentării la FCU Craiova

Cu Adrian Mititelu ai apucat să vorbești? El ce a spus despre situația delicată în care te-ai aflat?

Domnul Mititelu a fost o persoană care m-a dorit foarte mult la club. Din prima discuție cu dânsul m-a convins să vin. Vă dați seama că au existat multe discuții între mine și dânsul în privința situației, pentru că nici el și nici eu nu ne doream ca să mă aflu în situația aceea. Dânsul îmi zicea mereu că se va rezolva, probabil nici el nu a crezut că se va ajunge așa departe. Adică să nu pot fi legitimat deloc.

Cum ai trăit excluderea echipei FCU Craiova din campionat?

Sincer mi-a părut foarte rău, eu având origini oltenești, pentru mine FCU Craiova, mai mult decât clubul, reprezintă originile mele. Părinții mei sunt din Craiova și cumva simțeam altfel lucrurile, însă nu m-am așteptat niciodată să se ajungă până la excluderea totală din toate competițiile.

A avut ghinion și la Petrolul: „Au continuat problemele cu legitimarea”

După Craiova ai ajuns la Petrolul, unde nici aici n-ai apucat să debutezi până acum. De ce?

Când am ajuns la Petrolul problemele cu legitimarea au continuat. Cum am ajuns la Petrolul am plecat în cantonamentul din Slovenia. Lucrurile mergeau bine, mister Ciobotariu vorbea cu mine, îmi acorda încredere, însă când am venit din cantonament m-am trezit din nou cu probleme la transfer. De data aceasta,  cu grila de formare pe care Benfica și Vizela o dețineau. Nu știu exact să vă spun care era problema, pentru că avea de-a face cu regulile FIFA, însă știu că era vorba de o anumită scrisoare. Încă două luni fără a putea fi legitimat. Cu tot procesul ăsta deja trecuseră 6 luni de la ultimul meu meci oficia, pe când încă eram în Portugalia. Când, în sfârșit, am putut fi legitimat, mă antrenam cu echipa mare și jucam la echipa a doua pentru a-mi recupera ritmul de competiție. Am avut evoluții bune acolo, meciurile respective mi-au dat încredere și acum mă simt încrezător pentru ce va veni.

După perioada aceasta de cantonament din 2026 ai semnale că se va schimba ceva legat de viitorul tău la Petrolul?

Eu nu pot controla ce se va întâmplă cu viitorul meu la Petrolul, însă pot controla forma, cum mă prezint la fiecare antrenament, la fiecare ședință și la asta îmi stă capul. Clubul mi-a acordat oportunitatea de a merge în cantonament, după evoluțiile mele la echipa a doua. Am muncit cât de mult am putut la fiecare ședință pentru a fi și mai pregatit.

Miguel Constantinescu, prezentat la Petrolul Ploiești

Trei mari diferențe dintre fotbalul românesc și cel portughez

De ce ai ales numărul 81 pe tricou?

Am ales numărul 81 pentru ca la Vizela când am ajuns am semnat un contract profesionist. Însă eu find jucător la U19, clubul mi-a zis să aleg un număr peste numărul 30. În caz că eram chemat la echipa mare, rămâneam cu acel număr. În Portugalia se practica mult ca jucătorii care vin de la grupele de tineret să joace cu un număr pe tricou mai mare sau mai puțin obișnuit. Am ales numărul 81, am realizat un sezon bun cu el și am decis ca de acum încolo, mereu când am posibilitatea, să îl aleg. Va fi prima mea alegere.

Revenind la perioada Benfica. Ai jucat mulți ani la juniorii portughezilor, spune-mi trei diferențe între fotbalul juvenil din Portugalia și cel din România. Ce au portughezii și la noi nu ai văzut?

În Portugalia, eu jucând 11 ani la Benfica și un an jumătate la Vizela, eram obișnuit mereu să mă joc cu mingea și să petrec mult timp cu mingea în treimea adversarului. Benfica este un club care pune mare bază pe dezvoltarea individuală a jucătorului, pentru a juca în acel context. La Benfica toate grupele de copii joacă la fel. De la U15 până la echipa a doua, toți joacă în 4-3-3. Pentru ca atunci când vei ajunge la echipa mare să fii deja familiarizat cu acest ssitem de joc. La Vizela când am ajuns, la fel, am avut un antrenor care punea mult accent pe jocul de posesie, un lucru care pe mine mă avantajează și din acest motiv am și ales să merg la Vizela.

Deci aș putea spune că prima diferență este asta, că toate grupele de tineret joacă la fel. A doua diferență este că în Portugalia, de exemplu, nu există în antrenamente sa joci cu trei atingeri de jucător la posesie. Nu zic că este un lucru rău, dar în Portugalia se dă mai multă libertate jucătorilor, să fie creativi, dar, pe de altă parte, cele trei atingeri de jucător în Romania te fac să joci mai repede. Un echilibru intre ambele lucruri ar fi perfect. A treia diferență este că fotbalul portughez nu mi se pare atât de fizic, este un joc mult mai apropiat, în care echipele joacă cu mingea pe jos, de la portar până la atacant, însă încerc să mă adaptez cât de repede pot la fotbalul românesc. Până la urmă, fotbalul este fotbal peste tot. În ansamblu mi se pare că fotbalul românesc a crescut mult în ultimi ani și cu siguranță va continua să fie într-o continuă creștere.

În toți anii ăștia petrecuți în Portugalia, cu ce mare fotbalist ai apucat să vorbești și eventual să primești ceva sfaturi?

Am dat de mulți fotbaliști buni precum Joao Neves, Goncalo Ramos, Diego Moreira. Însă un sfat care m-a marcat pot să îți spun că l-am primit de la Diego Moreira, jucătorul lui Strasbourg acum. Mi-a spus în felul următor: niciodată să nu îmi pierd caracteristicele care mă diferențiază de restul jucătorilor.

Miguel Constantinescu, într-o acțiune personală pe vremea când juca la juniorii celor de la Benfica Lisabona

„Fiul lui Varela știa câteva înjurături în română”

Ai fost coleg la Benfica atât cu Gustavo Varela, fiul lui Fernando Varela, cât și cu unul dintre fiii adoptați ai Madonnei, David Banda. Gustavo a ajuns la Gil Vicente unde chiar joacă. Ce calități te-au impresionat la el? Mai ții legătura cu el?

Da am fost coleg cu el și cu fiul Madonnei. Varela este un jucător de forță, rapid și cu un șut foarte bun. Ne-am înțeles mereu foarte bine și, chiar dacă nu vorbim zi de zi, când este o ocazie specială mai schimbăm câte un mesaj.

Tatăl lui știa foarte bine limba română, îl învățase și pe el cuvinte în română?

Sa fiu sincer pe el nu l-am auzit niciodată vorbind română. Știa doar câteva înjurături și atât (n.r. râde).

„Când jucăm la Benfica se spunea că sunt un jucător care seamănă mult cu Bernardo Silva”

Dacă ar fi să-ți faci o analiză proprie, cu ce fotbalist din toate timpurile te-ai asemăna și de ce?

Cred că semăn cu Bernardo Silva și puțin cu Ozil. Când jucăm la Benfica se spunea că sunt un jucător care seamănă mult cu Bernardo Silva. Acum, el a devenit alt tip de jucător, însă mi se spunea că am caracteristici asemănătoare cu ale lui când juca la Monaco.

Chiar dacă ai fost crescut de Benfica, îl vezi pe Cristiano Ronaldo ca pe un mentor? Adică ai și tu un program spartan ca al său, să faci sute de flotări zilnic, să mergi zi de zi la sala de forță?

Da, normal. Cred că orice jucător îl are ca inspirație pe Ronaldo, independent de clubul pe care îl reprezinți sau pe care l-ai reprezentat. Pot să vă spun că, deși sunt un fan înrăit Messi, nu pot spune decât cuvinte frumoase despre Ronaldo. Sunt un mare admirator al lui Ronaldo, chiar dacă idolul meu este Messi. Și despre partea a doua a întrebării, normal că încerc și eu să mă pregătesc cât de bine pot, urmând o dietă și făcând sală în fiecare zi.

Publicul din România te cunoaște destul de puțin, de aceea vreau să te întreb dacă ai vreo poreclă?

Nu, nu am avut nicio porecla. Mi se spunea Mighi, dar era mai mult un alint decât o poreclă, să zicem așa. Dar dacă vreți să o considerați poreclă, puteți să-mi spuneți Mighi.

Miguel Constantinescu, pe noroaiele prin care joacă echipa secundă a Petrolului Ploiești // Foto: Cezar Duțu

Miguel Constantinescu a avut de ales între naționalele României și Portugaliei

Ai prezențe în naționala U17 a României, dar te-ai gândit vreodată că ai putea reprezenta și Portugalia, tu având și cetățenie portugheză?

Da am reprezentat naționala României la U17, iar la U19 am venit la un stagiu. Țin minte că la U17, înainte să vin în naționala României, au existat anumite discuții cu naționala Portugaliei, însă România m-a convocat prima și am ales atunci să joc pentru România.

Ți-a fost greu să te adaptezi la echipa națională de tineret a României, ținând cont că ai crescut și copilărit într-o altă țară? Practic, veneai cu o altă mentalitate.

La început mi-a fost puțin mai greu când am ajuns la lot, pentru că nu cunoșteam pe nimeni, însă m-am simțit foarte bine pe durata turneului. A fost important faptul că părinții mei mereu au vrut să știu româna perfect, chiar dacă portugheza este prima mea limbă. Toată școala am făcut-o în limba portugheză, dar acasă vorbeam mereu în română. Faptul că știam română m-a ajutat foarte mult în relația cu colegii. Colegii de acolo au fost mereu de treabă și nu am avut probleme cu nimeni. Nu știu dacă este vorba de altă mentalitate, însă într-adevăr faptul că am crescut la un club precum Benfica mi-a dat alt bagaj cu siguranță.

Suntem la început de an și mulți oameni își fixează obiectivele pentru următoarele 12 luni. Care ar fi obiectivele tale în 2026?

Sunt o persoană cu ambiții mari și 2026 vreau cumva să fie anul revanșei mele personale. Anul 2025 a fost un an greu, cu prima jumătate din an foarte grea, însă și un an în care am descoperit o forță interioară pe care nu știam că o am. În 2026 am obiectivul de a atinge un nivel înalt și normal că mi-aș dori să revin la națională și să pot ajuta Petrolul să revină pe locul pe care ni-l dorim cu toții.

• 0 minute a jucat Miguel Constantinescu pentru FCU Craiova și Petrolul într-un meci oficial la prima echipă