Misterele lui Kopic, bătrânul negustor de timbre. Gabriel Berceanu scrie povestea remizei Dinamo – Farul 1-1: după o repriză dominată clar, „câinii” parcă au plecat de la stadion!

Profilul lui Kopic la Dinamo îmi pare tot mai mult cel al unui bătrân negustor de timbre: sistematic, tăcut și devastator de exact. Dacă-l trezești la 3 dimineața, păzitorul constanței productive cred că-ți spune întâi primul 11, cu voce liniștită și sumbră, ca și cum i-ai cere piesa de colecție de pe rândul patru, pagina 325, clasorul mov de pe penultimul raft. Kopic mută rar și, ce să vezi, inspirat și când e obligat. Reconfortantă siguranță pentru fanii „câinilor”, la continente distanță de impredictibilul mistuitor marca Becali! Și chiar nu-i ușor să gestionezi un lot așa, când banca sfârâie și rabdă sub regulile croatului. Mai ales azi când Dinamo chiar are ceva pe bancă, după multă vreme.

Dinamo a fost vie când toți o credeau îngropată, a ajuns de play-off când mulți o vedeau retrogradată, a ieșit din insolvență când unii se hlizeau spre sărăcia ei. E neînvinsă de 6 etape, de la derby-ul când Armstrong a pus piciorul pe Luna amărăciunii roș-albastre. Dar, și mai provocator, câștigătoare în ultimele trei runde. Fără să încaseze gol! Abia asta pariez că-i bucurie amplă pentru negustorul de timbre care, scriam cândva aici, râde mai rar decât stă ploaia în Irlanda de Nord…

Vezi galeria foto
5 poze

Pe Farul, ca mai mereu în ultimul timp, nu știi de unde să o apuci. A trăit frumos finalul de vară din execuțiile lui Tănasă, mai respiră ofensiv prin cursele lui Sima, dar când edificiul rezistă realmente pe veteranii Ganea și Larie, începi să-ți pui întrebări. Care e Farul lui Zicu? Ce fel de echipă este, ce și cât poate, până la urmă?

Tragerea la sorți CM 2026 e azi! Cum arată grupa morții și grupa speranței pentru România în analiza tuturor posibililor adversari

08:09

Din ce-a ajuns să trăiască Adrian Diaconu. „Rechinul” face bani dintr-o meserie nouă la Air Canada

23:45

FCSB și CFR Cluj au fost constant slabe până azi. Iar Botoșani sau Craiova, constant bune. Constănțenii ocupă însă o nișă a oscilațiilor fără capăt clar: nici construcția din epoca Hagi, nici stabilitate în prima treime, tranziții șubrede, gafeuri prin rotație. E fermecătoare ipostaza de creuzet cultural a Dobrogei prin istorie, dar dacă pui asta în fotbal, mergi spre Liga 2. Poate o victorie în deplasare cu Dinamo ar netezi viziunea.

Dinamo, trup de flacără cu mijloc dominator

Dar e greu cu negustorul de timbre! După 8 minute, Arena Națională e deja în ecouri sub cântecele „câinilor”. Gnahore pune cu mâna o minge spre banda dreaptă, pasă excepțională la Sivis, reluare spre marginea careului unde Karamoko preia și, deși voleul e înghesuit, pune pericol și forțează cornerul. Armstrong scoate repede în minte manualul scoțian al fotbalului, dă prima pagină (dedicată tackling-ului) și, hop, fix la centrare nimerește! Stâng cu efect spre exterior, Milanov pune capul de pe colțul scurt și duce Dinamo pe locul 2 în Superliga.

A prins Milanov pofta de goluri prin acest procedeu, încearcă și un plonjon de pe la 11 metri, dintr-o centrare a lui… Boateng! Ca să îți plaseze atât de bine serviciul un stoper, iar ca el să ajungă în asemenea poziție, ție, un mijlocaș tehnic de 1,84 metri înălțime – acestea spun mai totul despre încrederea dinamoviștilor din aceste zile, una care-i duce singură până la jumătatea drumului spre victorii.

FOTO: Mihai Pop, ProSport

Buzbuchi e nevoit să respingă pe post de libero, devine dureros de evident că soluția gândită de Zicu pentru un 4-2-3-1 cu Dican și Radaslavescu în fața apărării e un fiasco. Mijlocul gazdelor calcă tot în picioare, iar Radaslavescu se mistuie într-o zonă nefirească și cu sarcini care îi atrofiază calitățile. Nu mai spun nimic de faptul că fundaș dreapta e Ionuț Vînă….

Până în miezul primei reprize, o singură dată ajunge Farul la poarta cealaltă. Grigoryan e întâmpinat din unghi de Epassy, nu se pune ocazie nici la fotbal cu nasturi. Iar asta mai mult îi enervează pe dinamoviști: Musi nu-și găsește pașii cât să rămână unu la unu cu portarul, dar continuă dezinvolt faza pe alt traseu, centrează în forță iar Țîru evită autogolul și devierea iminentă a lui Karamoko. Imediat, șutul lui Cîrjan e parat cu dinții strânși.

Echipa lui Hagi, mai bătrână și pasează mult mai slab. Aici s-a ajuns!

Aș spune că e doar o chestiune de noroc pentru oaspeți, maximum de conservare utilă a energiei pentru „câini”, faptul că Dinamo n-a împins la 2-0 până în pauză. Dansul ei prin ultima treime se menține, dar creativitatea s-a estompat pe zonă centrală, în timp ce Opruț și Sivis tot centrează în adversari.

Nici măcar așa Ișfan ori Grigoryan nu profită, pâlpâind cu umbre albastre pe spațiile relative, fără inspirație. Prinde Tănasă mingea în buza careului dar se ferește să tragă și încâlcește faza inexplicabil. Iar Iancu, în loc de șut, calcă între minge și neputință.

Pe teren e un duel între forță plus coerență exuberantă și senzația de încropire cu spirit vlăguit. Ia să vedem media de vârstă a titularilor de pe teren: 26 ani și 7 luni la Dinamo, 28 de ani și 2 ani la Farul! Unde ești tu, academie Hagi, cu tinerețea fixată în brand…

FOTO: Mihai Pop, ProSport

Cifrele pauzei cad precum ploile de septembrie pe o plajă unde niciun pescar bătrân nu-și usucă plasele. N-a zbârnâit Dinamo până la capăt, dar ce moale e replica, zile întregi crezi că se poate juca și nimic să nu întoarcă scorul! 4-1 la cornere, 6-1 la șuturi, posesia e a „câinilor”. Care au avut și cu 35% mai multe pase corecte decât Farul. Mamă, dacă vede Gică Hagi statistica asta, ultima…

Zicu mută cu mare fler pe un reviriment neașteptat. Alo, Dinamo? Ai plecat?

Dobrogenii ies cumva muștruluiți, ceva tot trebuie să încerce, Vînă trage de la mare distanță pentru al doilea șut pe poartă la capătul unui corner. Ișfan se înfige la rându-i într-un șut, copleșit de disperare și nu de limpezimea țintei. Tănasă mai scoate un corner, reia el după execuția lui Iancu, însă tot din categoria „Epassy, să nu adormi”.

Cert e că Radaslavescu e mult mai implicat și mai aproape de postul lui, Farul a ajuns până la urmă la stadion pentru meciul ăsta și s-a scuturat pe drum din lentoarea toxică. Albaștrii strâng cu dinții de meci și presează mult mai energic, mult mai sus, cu toate că se vede absența incisivilor. Oricum, întoarsă spre identitate în joc, echipa acoperă altfel starea de mulțumire care se prelungește la Dinamo.

© FOTO:Razvan Pasarica/SPORT PICTURES

Tănasă centrează din alergare, balonul deviat de capul lui Gnahore se duce glonț spre un Ramalho intrat de numai 3 minute, care bubuie setos și amuțește Arena Națională. Egalitate iar Zicu s-a scos minunat cu mutarea asta, portughezul trimis în locul umbrei lui Gabi Iancu!

Bătrânul negustor de timbre, Zeljko Kopic, îl trece pe Karamoko în flanc și rămâne Perica vârf, iese Armstrong. Dar și Milanov, pentru Kyriakou. Spuneam că mută rar și obligat, croatul. A fost. A făcut-o, să vedem ce iese! Pentru că Dinamo pare că a plecat de la stadion, când a venit Farul.

Misterele lui Kopic

Antidotul magic al lui Zicu a durat jumătate de repriză, efect puternic dar pe termen scurt: Dinamo leagă iar două cornere, apare și Caragea pe teren, finalul e alb-roșu. La fel de neașteptat pe cât a fost de lungă absența „câinilor” din meci. Doar că Ramalho e peste tot, apare acum la recuperare în bandă, imediat la intercepție decisivă pe 16 metri, plutește încântător și închide inclusiv culoarul de șut al lui Cîrjan!

Se termină 1-1. Și da, ce le-a spus fostul dinamovist Zicu, la pauză, elevilor lui, a însemnat altă imagine pentru jocul Farului. Inspirația remediului Ramalho? Neprețuită! Dar există, dincolo de toate aspectele pozitive și incontestabile din dreptul oaspeților, după pauză, o amplă umbră îngrijorătoare: ce s-a întâmplat cu Dinamo vreme de vreo jumătate de oră în meciul acesta?

Ianis Zicu a intrat ca un puști neastâmpărat și a răscolit colecția ordonată a bătrânului negustor de timbre, Kopic. Croatul a părut însă că-și lasă măiestria la îndemâna curiozității și, mai ales, a îndrăznelii adversarului. Sunt convins că va găsi răspunsul la misterele din seara asta. A pierdut două puncte și nimic nu-i mai greu decât două locuri lipsă în clasor atunci când ești sistematic, tăcut și devastator de exact.