Porumboiu surprinde. Își strigă nedreptatea după execuția interlopă din semifinalele Cupei, dar încă bâjbâie în încercarea de a localiza sămânța otrăvită care sugrumă recolta. Porumboiu nu caută unde trebuie, dând sentințe conjuncturale în funcție de cine îi iese în cale. Nu merge până la capăt când vine vorba de sistem în întregul său mecanism. Adică mai toți colegii săi conducători de club, trepădușii-lipitori care viermuiesc în jurul acestora, ai observatorilor, ai jucătorilor. Putregaiul. „Gigi nu e la curent cu ce se întâmplă, a lipsit două săptămâni”, îi replica Porumboiu patronului Stelei, care-și imagina că se pocăise toată lumea după primele arestări de la Pitești. Sistemul supraviețuiește întotdeauna, se repliază într-o zi-două, își șterge urma ca indienii și găsește mereu grăunțe să aibă ce măcina.
Porumboiu trebuie să-și aducă aminte de un meci pe care l-a condus pe când nu se stinseseră ecourile arestărilor din scandalul anilor 80. Un meci de B cu implicații la promovare, Automatica – Șoimii Sibiu. Conducerile celor două cluburi au fost decapitate înainte și după partidă. Puseseră de-un blat împotriva Victoriei. Da, da, împotriva temutei echipe a miliției! Sistemul supraviețuise, era obligat să supraviețuiască. Atunci doar pentru trafic de blugi și cafea și aprobări de ARO.