Acasa » Fotbal Intern » Portarul ultimului trofeu major pentru Dinamo apără azi la echipa celui mai bogat rege din lume, sultanul din Brunei! Reportaj fascinant cu Kristijan Naumovski la 10.000 de km distanță de România: „Am crezut că e fake-news”. EXCLUSIV

Portarul ultimului trofeu major pentru Dinamo apără azi la echipa celui mai bogat rege din lume, sultanul din Brunei! Reportaj fascinant cu Kristijan Naumovski la 10.000 de km distanță de România: „Am crezut că e fake-news”. EXCLUSIV

Portarul ultimului trofeu major pentru Dinamo apără azi la echipa celui mai bogat rege din lume, sultanul din Brunei! Reportaj fascinant cu Kristijan Naumovski la 10.000 de km distanță de România: „Am crezut că e fake-news”. EXCLUSIV
Fotomontaj ProSport

Luna viitoare se împlinesc 13 ani de la ultimul trofeu major câștigat de Dinamo, Cupa României cucerită în mai 2012 după o finală cu Rapid, 1-0 prin golul lui Scarlatache pe „Arena Națională”. În lunga secetă, un singur strop de glorie: Cupa Ligii 2017, competiție dispărută între timp. Acum 13 ani, „câinii” lui Dario Bonetti triumfau în fața rivalilor bucureșteni cu Moți, Niculae sau Dănciulescu pe teren iar în poartă, nord-macedoneanul Kristijan Naumovski.

Un goalkeeper serios și îndrăgit atât de vestiar, cât și de tribune. Om de națională, a apărat pentru Dinamo în perioada 2010-2014, iar în 2015 a revenit pentru o scurtă experiență. Astăzi, la 10.000 de km distanță de Superliga, l-am regăsit pe „Kiko” Naumovski și l-am provocat la un interviu în exclusivitate pentru ProSport. Unde mai exact?

În Brunei, micuțul stat asiatic de pe insula Borneo, proptit între Malaiezia și Marea Chinei de Sud! O țară cu nici 500.000 de locuitori, dar extrem de bogată prin resursele de petrol și gaze naturale. Condusă de cel mai bogat rege al lumii, cu o avere estimată la peste 40 de miliarde de dolari! Ei bine, în capitala Bandar Seri Begawan funcționează echipa la care e legitimat Naumovski încă din 2023. Se numește DPMM (vom vedea ce înseamnă!) și joacă în campionatul din… Singapore!

Reportaj în Brunei cu Kristijan Naumovski, portar la echipa celui mai bogat rege din lume

Brunei e condusă încă din 1967 de celebrul sultan Hassan Bolkiah care, împreună cu familia lui, fixează o dinastie monarhică fără egal: cel mai bogat rege al lumii de azi, stăpânul extremelor! De ce?

E suficient să amintim că Bolkiah (foto jos) și familia lui dețin mașini de Formula 1, avioane, cea mai mare colecție de automobile de lux din lume, peste 500 de Rolls-Royce!, trăiesc în cea mai mare reședință privată din lume, Istana Nuru Iman, care are 1.788 de camere. Sau că la aniversarea de 50 de ani a sultanului, în 1996, a fost invitat pentru un meci de polo călare prințul Charles și a cântat Michael Jackson!

All You Need To Know About Brunei's Sultan Hassanal Bolkiah, His Royal Family

Cei drept, opulența și extravaganțele s-au mai stins cu trecerea anilor, sultanul impunând legea islamică Sharia. Da, Brunei e un stat musulman, cu reguli stricte și o viață extrem de cumpătată pentru credincioșii ei locuitori! Oameni de o bunătate dezarmantă, prietenoși, umili și cuceritor de blânzi. Care primesc gratuit din partea Statului educație și servicii medicale, nu plătesc taxe iar prețul benzinei este de aproximativ 1,5 lei pe litru, de aproape cinci ori mai puțin decât în România!

Brunei, monarhie absolută, e o destinație rară, cu foarte puțini turiști, dar în care ProSport a ajuns pentru a-l întâlni pe… dinamovistul Kristijan Naumovski!

DPPM, clubul incredibil: singurul profesionist din Brunei, campion în Singapore! 

DPPM, echipa pentru care apără Naumovski din 2023, este singura profesionistă din Brunei. Dacă celelalte joacă în campionatul intern, clubul DPPM fondat în 1994 activează în prima ligă din Singapore, unde fotbalul este mult mai competitiv, deși dispută meciurile de acasă în Brunei, pe stadionul de 28.000 de locuri ce poartă, firește, numele sultanului. Culmea, DPPM a câștigat două titluri naționale în Singapore, în 2015 și 2019!

Vorbim de o formație deținută, finanțată și coordonată direct de Prințul Al-Muahtadee Billah, fiul cel mai mare al Sultanului din Brunei și viitorul moștenitor al imperiului financiar colosal. De altfel, DPPM FC este abrevierea de la „Duli Pengiran Muda Mahkota Football Club”, ceea ce în malaieză, limba oficială, înseamnă chiar asta: „Clubul de fotbal deținut de Înălțimea Sa Regală Prințul Moștenitor al Bruneiului”.

Iată-l mai jos pe acesta, în vârstă de 51 de ani, chiar alături de Kristijan Naumovski într-o fotografie din arhiva personală a portarului:

Din „Ștefan cel Mare”, spre Brunei via Hong Kong și Macedonia de Nord

Întâlnirea noastră cu Kiko are loc la Empire Hotel din Brunei, un resort evaluat la șapte stele, cu propriul cinematograf, terenuri de baschet și golf, piscine uluitoare și… mult aur peste tot!  Descoperă imagini senzaționale în GALERIA FOTO a acestui articol!

Dialogul nu durează mai mult de un ceas, pentru că Naumovski tocmai ce a avut meci în deplasare, în Singapore, a revenit în cantonamentul din Brunei și se pregătește pentru o întâlnire importantă cu Prințul Moștenitor, din seria deja tradiționalelor vizite pe care acesta, împătimit de fotbal, le face la echipă pentru a motiva și recompensa jucătorii, după cum dezvăluie Kiko.

Kristijan, după experiența la Dinamo, încheiată cu o a doua aventură, scurtă, în 2019, a mirat mutarea ta în fotbalul asiatic, la HK Pegasus din Hong Kong, pe când aveai doar 27 de ani!

Da, poate părea neașteptată. Adevărul e că nici eu nu mă gândeam la așa ceva. Am fost sunat de un agent și, sincer, nu eram deloc convins să fac așa mutare. Mă gândeam la distanță, la faptul că pierd echipa națională… Dar agentul a insistat să îi dau măcar adresa mea de mail. Și, imediat, am primit o ofertă tare!

Ai acceptat direct?

Nu chiar. Am vorbit cu familia, dar parcă nu eram total convins. I-am transmis și agentului asta. Peste două zile, îmi scrie să verific iar mailul. Nu mai aveai cum să refuzi, din punct de vedere financiar, pe bune, ce-am găsit acolo! Așa că am plecat pe alt continent, am venit în Asia. Și a urmat o perioadă 2015-2017 foarte frumoasă pentru mine și familia mea. În Hong Kong m-am și căsătorit!

„Când am văzut oferta pe mail… soție, fă bagajele, plecăm!”

În 2017 revii în fotbalul european, în 2022 ieși campion în Macedonia de Nord, țara ta de origine, apoi… bam! Brunei! Iarăși la capătul lumii!

Hahaha! Da, și iar nu mă așteptam să plec! Încă o dată atât de departe de casă! Conducătorii de la Shkupi, cu care ieșisem campion acasă în Macedonia, mă doreau în continuare, discutam de un contract pe încă doi ani acolo. Mă gândeam că acum am și un copil, nu mai are rost să plec. Dar un alt agent a tot insistat, mă suna de 10 ori pe zi. Mi-a spus că e o ofertă foarte interesantă. Din prima ligă din Singapore…

Nu ți-a spus de la început că e vorba echipa celui mai bogat rege al lumii, sultanul din Brunei…

Nu, nu, nu intrasem încă în detalii. Pentru că eu i-am spus din start că aș vrea să rămân în Macedonia de Nord. Apoi, mi-a spus numele echipei, DPMM FC. Am căutat pe internet, am văzut… Brunei! Wow! Dar joacă în prima ligă din Singapore. Iar pe mail… oferta mai mare decât ce avusesem înainte în Hong Kong! O propunere de contract pe 6 luni, cu drept de prelungire încă un an. I-am spus soției: gata, fă bagajele, mergem! Deși ea deja lucra, se angajase în Macedonia, n-ar mai fi plecat, știu asta (râde). Însă era prea bună oferta de la DPMM (foto jos).

Salarii între 20.000 și 50.000 de dolari pe lună pentru stranieri

Cam cât câștigă un fotbalist în campionatul din Singapore?

Salariile diferită destul de mult, există niște praguri nescrise, iar între jucătorii locali și stranieri e o diferență evidentă. Străinii, ca și mine, reprezentăm totuși jucători cu experiență la nivel bun sau foarte bun. Gândește-te că nume precum belgianul Lestienne, fost la Bruges, PSV și Genoa, ori olandezul Ramselaar, din prima ligă olandeză, nu ar fi venit să joace în campionatul din Singapore dacă nu erau oferte solide financiar. Mai ales că nu împliniseră 30 de ani când au ajuns aici!

Nivelul fotbalului?

E greu de comparat nivelul cu cel european, aici vorbim de o cultură diferită, de presiune diferită total. Iar fotbalul la bază are alte coordonate, de la nivel de juniori. Sunt însă foarte mulți jucători de calitate străini, la fel cum și cei locali te impresionează prin viteză, dăruire, au o pasiune teribilă să devină din ce în ce mai buni. Foarte greu de făcut însă comparații.

Dar la echipa ta, DPMM, în linii mari cam cât se poate câștiga?

În privința stranierilor, salariile sunt, să spunem, undeva între 20.000 și 50.000 de dolari pe lună. Foarte bune. Dar și condițiile celelalte sunt excelente în Brunei! Avem cazare de calitate într-un complex rezidențial cu piscină, cu toate facilitățile. Mașină la dispoziție. Viața e foarte liniștită, frumoasă, vremea la fel. Joci de plăcere fotbal!

Câți străini sunteți acum în lot?

Suntem șase stranieri acum la DPMM: eu, stoperul Muminovic care e sârb dar a trăit doar în Islanda și a jucat pentru naționala nordică, mijlocașul Noor care e căpitan la naționala Afghanistan, un portughez Miguel Oliveira, atacantul leton Ikaunieks care a jucat multe sezoane în Cehia, și un brazilian de 21 de ani, crescut de Cruzeiro. Antrenor e scoțianul Jamie McAllister (foto jos, în centru), fost fotbalist cu sute de meciuri la Aberdeen și prin Championship!

„Dinamo? Best club! Cea mai frumoasă perioadă a mea în fotbal! Cu fanii, și-acasă, și în deplasare…”

Cum te-ai adaptat la viața de aici? E o țară specială!

E o țară specială care, sincer, îmi place mult. Oamenii sunt extraordinar de buni, de calzi. E o țară foarte mică, dar așa cum ai văzut și tu viața e într-un ritm lejer, există un confort și oamenii te fac să te simți minunat. Nu există criminalitate, e siguranță totală.

Ne întoarcem puțin și la Dinamo?

Pentru Dinamo, mă întorc oriunde și oricând!

Privind retrospectiv, ce loc ocupă Dinamo în viața ta?

E simplu: cele mai frumoase momente din cariera mea le-am trăit la Dinamo. Best club! Ce am simțit eu cu suporterii lui Dinamo, și-acasă, și în deplasare, nu poate fi descris în cuvinte. Ceva uluitor, cea mai bună perioadă a vieții mele în fotbal!

Și, totuși, nu ai fost titular tot timpul!

Asta contează mai puțin acum. Chiar și atunci cred că a contat mai puțin. Spre exemplu, cel mai bun prieten care mi-a rămas din acei ani este Bălgrădean, rivalul meu pe post! Bine, am mai păstrat legătura și cu Luchin, cu Moți… Meciul vieții mele a fost finala de Cupa României câștigată cu Rapid, 1-0, când am fost titular. Dar tot ce simt pentru acest club s-a născut din fiecare zi trăită acolo, fie că jucam, fie că nu! În plus, viața din București era fabuloasă. Eu am fost mereu un tip liniștit, cuminte, dar orașul e foarte frumos, ai foarte multe oportunități.

Ce antrenor de la Dinamo te-a marcat cel mai mult?

Mi-a plăcut Bonetti, dar Ciobotariu pot spune că a fost numărul unu! Un om extraordinar, un antrenor de mare calitate, profesionist 100%. Și spun asta chiar dacă nu mă juca mereu titular!

Secvența de maximă emoție a carierei și retrogradarea imposibil de acceptat

Care e cea mai frumoasă amintire legată de suporterii dinamoviști?

După golul lui Scarlatache din acea finală de Cupa României cu Rapid, m-am întors cu spatele la teren și am fugit spre peluză. Îmbrățișarea cu ei, de atunci, îmi dă și acum fiori! Greu de descris în cuvinte.

Să știi că am pregătit acea imagine, parcă am simțit… vrei să o revezi?

Pfff… da, normal… am emoții de zici că mai trăiesc încă o dată totul! Așa ceva…

S-a discutat să revii la Dinamo, pentru a treia experiență, și după 2015

Da, dar era fix perioada aceea când au început problemele mari, financiare, la Dinamo. Nu au fost bani, dar eu eram gata să vin! Ori de câte ori o să mă cheme Dinamo, și de-acum încolo, indiferent că voi fi antrenor, manager, orice, pentru că am împlinit deja 36 de ani, eu voi fi deschis să mă întorc acolo!

Cum ai primit vestea că Dinamo a retrogradat în Liga 2?

Am crezut că e fake-news.

Serios?

Da, serios! Mintea mea nu putea să conceapă așa ceva. Poate nici nu voiam să accept! A trebuit, după câteva minute, chiar să verific serios. Apoi mi-am dat seama că Dinamo trece practic prin ce a trecut și Vardar Skopje în țara mea. Dureros, chiar dureros…

„Acest antrenor de calitate, Zeljko Kopic”

Dar vestea recentă că Dinamo, la doar un sezon după ce evita retrogradarea, intră în play-off?

Aaaa, aici nu a fost o veste. Aici am urmărit atent tot parcursul, nu s-a întâmplat așa, peste noapte. Formidabil, fantastic ce au reușit băieții și acest antrenor de calitate, clar de calitate, Zeljko Kopic! Știam că lucrurile vor merge spre bine, aveam semnale, am mai vorbit și cu Darko Velkovski anul trecut și îmi spunea că totul merge spre bine, că se vor schimba lucrurile.

Un gând de final, Kiko, pentru dinamoviști?

De aici, de foarte departe, rămân cu inima alături de voi așa cum am fost mereu! Dinamo, Dinamo, Dinamo!