Cronica unei tentative de lins rănile în familie. Gabriel Berceanu scrie fără menajamente despre ce ne rămâne după România – Moldova 2-1

Naționala României este acum un adolescent dezorientat, pe mâna unui venerabil profesor cu trecut impresionant dar care azi amână încăpățânat pensionarea din convingerea egoistă că îi e destinat un rol aproape mesianic de salvator. Când colo, puștiul nostru n-avea nevoie decât să se țină de școală cum a făcut-o în ultimii doi ani.

În 2022, i-a fost adus un dascăl tânăr, milităros și poate la fel de încăpățânat. Dar unul care a făcut din rahat bici. Iordănescu n-a mai mințit părinții că odrasla e geniu nevalorificat, ci pur și simplu i-a eliminat din vicii, a pus-o cu burta pe carte și a îmbrățișat-o cu tipul acela de afecțiune fioroasă. Scut spre Univers, da’ vezi tu acasă dacă nu te ții de treabă!

Cum-necum, din chinul perpetuat de-a trece clasa, elevul tricolor al tuturor nădejdilor noastre s-a trezit olimpic vara trecută, la studii europene! Și s-a încheiat un ciclu. Alt profesor! Bătrânul cu o viață de performanță la licee internaționale și școli private cu bugete aiuritoare. Întors acasă ciufut peste ani, în școala noastră cu sobă înfundată și bănci de PFL rupt. Ce-a ieșit?

Vezi galeria foto
5 poze

După o toamnă cu 10 pe linie la biete lucrări de control prin Liga Națiunilor, anul 2025 ne-a doborât. Calificarea la olimpiada de istorie universală, Mondialul iluziilor noastre legănate din generație în generație, ne-a arătat că naționala României bună la faza pe sat, dar când ieșim de la județ încolo, plângem în pumni.

Acum e octombrie și, după ce bosniacii ne-au tăvălit în curtea noastră, austriecii ne-au ridiculizat la Viena iar ciprioții și-au zidit palmaresul istoric pe cârca noastră, adolescentul se întoarce acasă. Amical cu Moldova la București, tentativă de lins rănile în familie. Poate ne spune fratele mai mic ceva dulce și cald, pe înfrângerea lui: că putem mai mult, că o să fie bine, că….

Din ce-a ajuns să trăiască Adrian Diaconu. „Rechinul” face bani dintr-o meserie nouă la Air Canada

23:45

Filipe Coelho, mesaj mobilizator după Petrolul – Universitatea Craiova 0-4 în Cupa României: „Nimeni nu are timp să se relaxeze”

23:42

Louis Munteanu, primul gol pentru România, cu Moldova

Mircea Lucescu începe cu Radu – Manea, M. Popescu, Eissat, Opruț – Ianis, Screciu, Dragomir – Moruțan, L. Munteanu, Baiaram. E asta România B? Sau New România? Ai zice că nici una, nici alta. Cel puțin 4-5 nume ar putea fi titulari și cu Austria. Iar doar trei n-au trecut de 25 de ani. Cu toate că selecționerul uimește iar la declarații: „Este un meci nu atât pentru duminică, cât pentru a vedea ce rezerve avem în fotbalul românesc pentru echipa națională”. Hmm… Deci e mai mult România B?!

Din primele zece minute ne dăm seama că nu prea avem intrări de amical, moldovenii arțăgoși au selecționer nou și vor să impresioneze măcar prin atitudine. Ianis e fin în pase, iar Moruțan în dueluri. Scoatem un corner lucrat cei doi la execuție, Louis Munteanu apare pe colțul scurt și face 1-0 din minutul 12. Simplu și eficient, dar trist când primul lui gol la națională e sărbătorit de liniștea solitudinii în tribune și nu de vreun foc al unirii.

FOTO: Mihai Pop

Strângem Moldova spre careul ei, dansăm pe semicerc, lipsesc însă ocaziile până în miezul reprizei. Rămânem doar cu o minge trimisă pe poartă, cea de la gol. E un antrenament obligatoriu de la FIFA acest amical, cu tematică precisă: atacuri poziționale și faze fixe. Pentru că legăm cornerele și afișăm dominare de balsam, deși cumpărat din bazar, după arsura Canada – Cipru…

Adversarii de azi sunt o efigie a modestiei sârguincioase. Și-atât. Apărare pe două linii, ambiție priponită în ce vom mai greși noi, neprovocat.

Ianis și Moruțan ridică, Radu și Eissat dărâmă

Cu zâmbetul pe buze, așa cum se joacă fotbalul atunci când ai resurse, Ianis Hagi fură mingea din careul mic advers!, printre portarul Avram și Reabciuk. Numai că nonșalanța intercepției se păstrează și în finalizare: trimite în transversală, cu poarta goală în ochi! Uimit și el de darul fraților noștri de peste Prut.

Dar important, până la urmă, e că Ianis e în vervă, de departe cel mai dezinvolt și inspirat în ofensivă, alături de Moruțan. Blocajul cazematei roșii funcționează la șutul lui Baiaram din careu, suntem parcă puțin prea siguri de ce-avem pe tabelă și în joc…

FOTO: Mihai Pop

Pe o contră, moldovenii îl testează realmente pe Eissat. Debutantul româno-israelian gestionează stângaci duelul, respingere neconvingătoare, torpila lui Baboglo produce corner. Din faza acestuia, pe continuare, Rață de la FC Argeș centrează, Ionuț Radu prinde cu palme de fagure moale, Dumbrăvanu de la CFR Cluj, împrumutat la Voluntari, împinge în plasă.

Cerem insistent fault la portar, dar arbitrul maltez Barbara, cu nume de ciclon dunărean, e impasibil. Norocul nostru stă în a doua pasă de gol din meci pentru Moruțan, în demarcarea strălucitoare a lui Ianis, preluarea lui cu stângul și transformarea cu dreptul. E 2-1 la pauză. E bine? E rău? Când instanța e asta, relevanța verdictelor e mistuită.

Vin cinci schimbări, dar fotbalul plecase de la reluare…

Intră Ciubotaru de la Hermannstadt, iese dinamovistul Opruț. Apar și Dobre, Man, Miculescu, într-un algoritm bizar dar care ar trebui să ne furnizeze nivelul optim și configurația ideală de arme pentru lupta reală, cu austriecii. Debutează și Cîrjan.

Dar nu se mai joacă absolut nimic! Ai noștri parcă ar proteja gazonul pentru duminică, în cadre moțăie dezamăgit Cabral iar vuietul nopții cu stadion mai mult gol e sinistru. Și pentru Moldova, cu gol marcat, orice înfrângere la diferență decentă e o tentativă parțial reușită de lins rănile în familie. Ea vine după 0-4 acasă cu Israel și un fantastic 1-11 în Norvegia, are selecționer nou. Noi venim după cele zece luni de fiere ale noastre…

Baderola se pasează de la Ianis la Man, mai scoate Miculescu un corner, mai încearcă un cap din lovitură liberă oaspeții, Cîrjan vrea să marcheze momentul în dreptul său, iese la pasă, are sete. Dar se amestecă în lentoarea bolnăvicioasă a peisajului, tricolor de-o parte și de alta. Apare iar Miculescu pe post de vârf, la colțul scurt, la capătul unei acțiuni inspirate marca Dennis Man, dar apare și nimic mai mult.

Ce ne rămâne, cu adevărat, după 2-1 cu Moldova?

Austria are 6-0 la pauză cu San Marino, știe cât de important e golaverajul în preliminariile de Mondial. Noi ferecăm un 2-1 cu Moldova, șutăm din câțiva metri în tranșeele disperate, după una din puținele faze fixe în care mai contăm. Elevul lui Leo Grozavu la Botoșani, Ștefan Bodișteanu ar vrea parcă mai mult pe fondul mulțumirii noastre sărace. Nici el n-are însă cu cine.

Manea o bâlbâie, dă cu stângul în dreptul fără presiune, însă Boiciuc trage orbește, singur cu Mihai Popescu și Ionuț Radu, în plonjonul apărătorului. Finalul e cam al lor. Iese Dobre pe contră (am ajuns să profităm de contre cu Moldova…), serviciul pentru Florin Tănase e prea în spate.

Mircea Lucescu in meciul Romania – Moldova, pe Arena Nationala © FOTO:Razvan Pasarica/SPORT PICTURES

România bate Moldova cu 2-1 la București, în cea mai frumoasă și irelevantă tentativă de lins rănile în familie. Ne-am întors în cuibarul confortabil și vindecător al îngustei mediocrități ca să avem de unde smulge un ciob de surâs. Pe înfrângerea lui, fratele mai mic de peste Prut practic ne-a șoptit dulce și cald în seara asta: „Vezi? Se poate și mai rău! Lasă, frate, că te faci tu mare și o să fie altfel!”

Mircea Lucescu, înainte de start: „Este un meci care ne ajută să ne dăm seama ce produce campionatul românesc la nivel internațional”. Pe bune?! Și ce putem răspunde acum, la final, când tricolorii din Superliga, câți au fost pe teren, s-au duelat cu jucători moldoveni de la U Cluj, FC Voluntari, FC Argeș, Concordia Chiajna și FC Botoșani…

Măcar am început procesul prin care să-l securizăm pe Eissat împotriva Israelului 🙂 Dar ne-am convins deja că merită?

Să-i punem în ghiozdan naționalei ce ne-a mai rămas prin suflet

Ce să înțelegi după România – Moldova 2-1? Ce ne rămâne, de fapt? Poți să spui că sunt soluții pentru națională acei tricolori care au jucat decent cu locul 156 din 210 țări ale lumii? E Moruțan deja gata pentru Austria, duminică, dacă a confirmat cu fratele nostru mai mic și mai slab decât Lesotho și Fiji în clasamentul FIFA ?

Profesorul bătrân și ciufut ne-a spus că ne vom pregăti pe metoda Superliga, cu nucleu de lecții din campionatul intern, așa va construi naționala lui! Apoi, că mai bine luăm metoda stranierilor: altfel nu se poate, așa construim! Asta când nu ne dă cu cartea peste față de proști ce ne crede și, Doamne, cât de des ne crede… El amestecă exercițiile, el uită ce-am învățat și ce lecție urmează, dar tot el nu renunță!

Duminică seara vine Austria. Să-i punem în ghiozdan naționalei ce ne-a mai rămas prin suflet. E copilul nostru, rămâne copilul nostru, o să credem în el până la capătul lumii și dincolo de el. Chiar dacă, foarte probabil, sub bagheta maestrului, n-o să-l vedem la olimpiada de istorie universală. Ci pe canapeaua din sufragerie: râzând singur de farse și dansuri virale pe TikTok în timp ce se bate de muște.