Cine aduce un tricou mai mare pentru Moţi şi un fundaş stânga? Am câştigat un atacant, dar ne-am pierdut apărarea. Cinci concluzii după meciurile cu Suedia şi Feroe

27 mar 2019 6739 afişări Nationala
Cine aduce un tricou mai mare pentru Moţi şi un fundaş stânga? Am câştigat un atacant, dar ne-am pierdut apărarea. Cinci concluzii după meciurile cu Suedia şi Feroe PAUL URSACHI / MEDIAFAX FOTO

Naţionala noastră arată diferit în noile preliminarii. Nu mai bine, nici mai rău, dar diferit. Nu pentru că s-ar fi produs marea reconstrucţie aşteptată de toţi. Doar doi titulari de la tineret, Puşcaş şi Băluţă, nu înseamnă o altă faţă, chiar şi cu câteva minute pentru Ianis, Cicâldău, Ivan sau Man. Naţionala arată diferit faţă de ce ştiam dintotdeauna. Defensiva cu care ne lăudam şi terminam printre primii în topurilor cu cele mai puţine goluri primite nu mai există. Stăm mai bine în atac, dar apărarea este ca o pânză foarte subţire, care se rupe şi în faţa unor atacanţi care nu spun prea multe în fotbalul internaţional. Naţionala lui Contra este mai vie, mai implicată, mai rapidă, decât în cea a lui Daum, dar şi-a pierdut din siguranţă.

Moţi şi Grigore nu mai fac faţă

Marile probleme scoase în evidenţă de primele meciuri din preliminarii vin din zona celor care stau în faţa lui Tătăruşanu. Practic, portarul lui Nantes a fost singurul care poate fi lăudat din defensivă. E penibil să ai un fundaş pe care nu-l încape tricoul şi parcă se mişcă “în reluare”, cum e Moţi, în cazul în care nu eşti Feroe, Andora sau Lietchenstein. Nu poţi să te prezinţi aşa la echipa naţională şi în niciun caz la Euro, arătându-ţi ţesutul adipos, ca la un meci de old-boys. Măcar de-ar fi avut un tricou mai mare, care să ascundă asta. Adevărul este că Moţi nu mai face faţă şi trebuie lăsat să-şi termine cariera în Bulgaria sau unde va dori el. La fel şi Grigore, care e mai “fit”, dar nu mai este jucătorul care forma cea mai bună defensivă, cu Chiricheş, în preliminariile pentru Euro 2016. Aici trebuie să găsească selecţionerul soluţii, iar din cuplul Rus - Paşcanu, de la tineret, poate veni una dintre ele. Scuzele că nu sunt alţii nu prea stau în picioare. Ei trebuie găsiţi, pentru că asta face un selecţioner.

Bancu nu este fundaş stânga de naţională

Inovaţia lui Mangia cu Bancu fundaş stânga este una foarte bună, dar la Craiova, în meciurile din Liga 1, cu adversitatea specifică. În meciuri de nivel internaţional, Bancu a arătat că nu poate să fie un fundaş stânga de calitate. A fost cel mai slab cu Feroe şi printre cei mai slabi cu Suedia, conform site-urilor de statistică, pe care le studiază şi antrenorii. N-a ajutat atacul deşi s-a străduit şi a fost depăşit uşor în apărare până şi de feroezi. Poate Latovlevici, Toşca sau Florin Ştefan ar fi soluţii mai bune.

Va mai fi chemat Mitriţă?

Marea dezamăgire a celor două meciuri este totuşi Alex Mitriţă. Asta pentru că de la el aveam pretenţii, la cât de mediatizat a fost după transferul la New York City FC. A fost cel mai slab cu Suedia, după Manea, şi n-a mai prins lotul cu Feroe. Contra a vorbit tocmai de aceste cifre slabe şi de parametri fizici. Ele apar în condiţiile în care părea în formă maximă în MLS, iar asta ne face să credem că are şanse mari să fie “sărit din schemă” la următoarele partide. Până la urmă, distanţa poate să însemne o problemă, chiar dacă federalii s-au grăbit să nege asta, când s-a transferat în SUA.

Puşcaş, marele câştig din martie

Accidentările lui Andone şi Ţucudean l-au scos la rampă pe Puşcaş. Poate fi considerat câştigul cel mare din cele două partide. Liderul de la tineret are toate atuurile pentru a devenit vârful naţionalei ani buni de acum încolo. Are o medie de un gol marcat la 151 de minute jucate, la prima reprezentativă. Este pregătit fizic chiar şi pentru dueluri cu nordicii, are execuţii inspirate şi capacitate de efort. Şi toate acestea vin din evoluţiile constante într-o ţară care înseamnă ceva în fotbal. Mai mult, pare că este vârful lângă care poate să se evidenţieze mai bine şi Keşeru, care a avut cea mai bună săptămână a sa la echipa naţională.

Adevăratul debut al lui Ianis Hagi

La capitolul câştiguri poate fi trecut şi Ianis. A debutat cu Lituania, anul trecut, dar ultimele două meciuri pot fi trecute la debutul său cu adevărat. Asta pentru că intrările sale în teren au însemnat ceva. S-a remarcat prin ce a făcut, prin mentalitate, dorinţa nebună de a reuşi, viteza în execuţii şi tehnica sa. Nici nu a mai contat ce nume avea pe spate. Ianis se forţează singur la echipa naţională şi are calităţi de a devenit un lider într-o echipă care duce lipsă de aşa ceva.

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.