Strofele-tabu din imnul clubului Rapid pe care nu le vei auzi niciodată în Giuleşti: "Sunt o odă adusă partidului comunist". Moştenirea controversată lăsată de Adrian Păunescu unui club de fotbal dizident

26 aug 2014 20997 afişări Liga 1
Strofele-tabu din imnul clubului Rapid pe care nu le vei auzi niciodată în Giuleşti: "Sunt o odă adusă partidului comunist". Moştenirea controversată lăsată de Adrian Păunescu unui club de fotbal dizident
GALERIE (2 de imagini) VEZI GALERIA

În 1980, poetul Adrian Păunescu scria nişte versuri dedicate clubului Rapid, versuri  despre care legenda spune că au fost compuse pe gazon, după o miuţă la care au participat ziariştii de la revista Flacăra, printre care Ovidiu Ioaniţoaia şi Tudor Octavian. Strofele aveau să fie transpuse pe note de cântăreţul Victor Socaciu, înregistrate pe o bandă şi oferite clubului care punea piese din când în când la staţia de amplificare a stadionului.  Era începutul unei poveşti care între timp s-a transformat în cea mai frumoasă declaraţie de dragoste pentru o echipă de fotbal din România, la concurenţă cu un alt cântec, "Oltenia, eterna Terranova", dedicat tot de Păunescu Universităţii Craiova. Versurile compuse de poetul născut în ţinutul Bălţi au intrat încet-încet în memoria galeriei rapidiste şi s-au transformat la începutul anilor 90 în imnul care se aude acum meci de meci pe bătrânul stadion din cartierul Giuleşti, un imn fără nume care îşi reciclează mereu propria energie şi generează de fiecare dată emoţie, lucru recunoscut până şi de adversarii clubului Rapid.

Cheia de identificare este "Suntem peste tot acasă", practic primul vers pus pe hârtie de Păunescu acum 34 de ani. "Pe atunci simţeam ca pe o mare nedreptate că acea echipă şi publicul ei nu aveau un imn care să le unească. Era vremea când se striga Ceauşescu PCR au băgat Rapidu-n B! Păunescu-Flacăra, vor băga Rapidu-n A! De aici a pornit totul. Lumea mă iubea în Giuleşti şi am vrut să le dăruiesc ceva în schimb", avea să declare Păunescu înainte de dispariţia sa, în 2010, declaraţie preluată de gandul.info.

Ideea de dizidenţă indusă de poet s-a suprapus perfect peste şablonul suporterului din Giuleşti. Fanii Rapidului au susţinut mereu că echipa lor a fost defavorizată de regimul comunist al lui Nicolae Ceauşescu. "Galeria lui Rapid nu e membră de partid", era una dintre scandările la modă ale anilor '80, o perioadă agitată din istoria clubului, marcată de trei sezoane în liga a doua. Pentru fanul post-revoluţionar din Giuleşti, Rapid a fost victima sistemului comunist, în timp ce Steaua şi Dinamo au fost echipele propulsate de regimul care conducea Republica Socialistă România, pe scurt RSR.

Imnul este ca o mantră de protecţie pentru fanii Rapidului. "Imnul este singurul nostru titlu de mândrie. Având imnul, ne simţim superiori adversarilor chiar dacă rezultatul sau poziţia noastră în clasament nu ne flatează", susţine Mihai R., un fan care frecventează tribunele din Giuleşti încă de la începutul anilor '90. Atunci când echipele intră pe teren, versurile lui Păunescu răzbat din difuzoare:

Suntem peste tot acasă

Porţile ni se deschid

Nu-i echipă mai frumoasă

Şi iubită ca Rapid

Refren:

Rapid- Rapid

Luptă dacă ne iubeşti

Rapid-Rapid

Haida-hai Rapid Giuleşti

Refren

Nu vă daţi bătuţi o clipă

Învăţaţi acest refren

Imnul nostru de echipă

Glasul roţilor de tren...

Refren

Inima ce-n piept ne bate

La nevoie e un tun

Pentru-o singură dreptate

Să învingă cel mai bun

Trei strofe, sparte de trei ori de refren, au darul să ridice părul de pe şira spinării favoriţilor şi adversarilor deopotrivă. Ce nu ştiu însă decât puţini fani ai Rapidului este că imnul compus de Păunescu avea, în varianta originală, cinci strofe. Două însă nu sunt cântate niciodată, nici pe discul înregistrat de Socaciu, nici de suporteri, în tribune. Motivul este simplu. Echipa "dizidentă", aşa cum le place fanilor să spună, are un imn în care câteva versuri sunt o odă adusă socialismului. Strofele trei şi cinci din imn vorbesc despre "scumpa Românie" şi "steagul tricolor", teme la modă înainte de 1989.

”Ni-s prieteni adversarii

Sportul ţinta noastră e

Cu mai micii, cu mai marii

Luptă, luptă C.F.R. !

Hai culoare vişinie

Hai Giuleştiul muncitor

Pentru scumpa Românie

Pentru steagul tricolor”.

Ultima strofă pare extrasă direct din poeziile cadru compuse în cinstea diverselor manifestări muncitoreşti. Contactat de ProSport, istoricul Alex Mihai Stoenescu crede că bizarele versuri fac trimitere la originile clubului: ”Rapidul a fost înfiinţat de doi muncitori de la Atelierele Griviţa. Faptul că această strofă a fost mai puţin cunoscută este posibil să aibă legătură cu faptul că muncitorii ceferişti cotizau pentru clubul Rapid, aspect ce nu a mai fost de actualitate după anul 1989”.

Fiul lui Păunescu neagă orice legătură dintre versuri şi comunism

Andrei Păunescu, fiul poetului Adrian Păunescu, consideră că ultima strofă a imnului nu are referinţe comuniste şi că ele au fost cântate mai puţin de către Victor Socaciu doar pentru a reda o variantă mai scurtă a cântecului: ”Munca şi tricolorul sunt veşnice şi nu au legătură cu regimul comunism. Tatăl meu a iubit Rapidul tocmai pentru că suporterii lui proveneau din clasa muncitoare şi erau oameni amărâţi”.

Potrivit Associated Press, Adrian Păunescu a fost "cel mai faimos poet român, deşi a fost criticat mereu pentru laudele aduse familiei Ceauşescu"

Jurnalistul Cristian Costache, cunoscut suporter al Rapidului şi unul dintre autorii cărţii ”Fenomenul Rapid. Legenda continuă”, consideră că doza de anonimat pe care o au cele două strofe este cauzată de faptul că echipa din Giuleşti nu a mai reprezentat un club muncitoresc în anii 90’. ”Nu este un imn oficial al clubului, a fost preluat de suporteri care s-au identificat cu versurile. Versurile mai puţin cunoscute nu au nimic compromiţător, nu ne renegăm istoria. Imnul a început să fie cântat frecvent pe stadion spre sfârşitul anilor 90’, iar versurile acelea nu mai erau adaptate vremurilor pentru că Rapid nu maiera un club muncitoresc”. Între 2001 şi 2011, Costache a ocupat funcţiile de manager sportiv, secretar general şi director de imagine al clubului.

Fosta glorie a clubului, Ion Goanţă, mijlocaş în perioadele 1984-1991 şi 1992-1993 nu îşi aminteşte cu exactitate dacă imnul clubului se intona în momentul intrării echipe pe teren: ”Din ce îmi amintesc eu imnul nu era pus la staţia de amplificare. Nici nu cred că era voie, poate îl cânta galeria aşa... Nici nu ştiam despre aceste strofe”. Marius Măldărăşanu a venit în Giuleşti la cinci ani după plecarea lui Goanţă şi a prins o nouă perioadă de glorie. Nici el nu ştia despre existenţa celor două strofe "tabu":  ”Probabil că au preferat o versiune mai scurtă, eu nu ştiam de aceste versuri. Când jucam eu la Rapid se cânta versiunea actuală. Nu cred că acele strofe au legătură cu comunismul”

Căpitanul Nicolae Stanciu, jucătorul cu cele mai multe meciuri în tricoul clubului din Giuleşti, îmbrăţişează şi el teoriaimnului scurtat din raţiuni de impact: ”Cu încă două strofe s-ar fi lungit prea mult imnul. Cele care se cântă acum sunt valoroase. Nu ştiu cine a luat această decizie”.

Clubul Rapid: "Da, strofa e o odă la adresa partidului comunist"

Surpriza vine însă chiar din interiorul clubului. Lucian Ionescu, ofiţerul de presă al Rapidului, recunoaşte că ultima strofă din imn are o componentă socialistă, acesta fiind şi motivul pentru care nu este cântată în momentul intrării jucătorilor giuleşteni pe teren la meciurile de acasă. ”Ultima strofă este o odă la adresa partidului comunist şi era normal să nu fie cântată de fanii noştri care au fost mereu împotriva sistemului comunist”.

Ajuns la 34 de ani, Mihai R. ştia de existenţa strofelor tabu. "Era normal pentru o poezie compusă în anii '80. Dacă nu ar fi conţinut versurile pe care noi nu le cântăm, nu ar fi trecut de cenzură".


Ştiai că avem o pagină de Facebook în care discutăm doar subiectele speciale?

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul S.C. WEB EDITING DEVELOPMENT SRL.