Hagi a povestit cum a primit numărul 10 la Real Madrid: “Era logic şi normal. N-a fost cadou”. Diferenţa dintre Barca şi Real: “Madridul se adaptează la antrenor. La Barca, antrenorul trebuie să se adapteze la stilul lor”

14 feb 2019 3926 afişări Liga 1
Hagi a povestit cum a primit numărul 10 la Real Madrid: “Era logic şi normal. N-a fost cadou”. Diferenţa dintre Barca şi Real: “Madridul se adaptează la antrenor. La Barca, antrenorul trebuie să se adapteze la stilul lor”

Invitat să comenteze partida dintre Ajax şi Real, la Look Plus, Gică Hagi a rememorat momentul transferului la Real Madrid.

“La Madrid am primit numărul 10, pentru că am câştigat o supercupă europeană, am fost cu Baggio cei mai buni decari sub 25 de ani din Europa, demonstrasem în Italia, la Mondial că sunt printre cei mai buni şi era logic şi normal. Am jucat la Steaua, o echipă mare, care jucase două finale de Champions League şi două semifinale în 5 ani. A fost ceva normal. N-a fost un cadou”, a spus Hagi, care a jucat câte doi ani şi pentru Real şi pentru FC Barcelona. Antrenorul a explicat filosofiile diferite ale celor două mari cluburi, când vine vorba de tehnicieni.

“Eu sunt corazon partio, cum zic spaniolii. Inima mi-e este împărţită pentru că am jucat doi ani la unii, doi ani la ceilalţi, la ambele echipe am dat gol de la jumatea terenului să nu se supere nimeni. Am lăsat loc de bună ziua în ambele case. Cu toate că Barca, ca şi stil îmi place mult mai mult, pe care şi clubul meu şi eu încercăm să-l jucăm. Madridul se adaptează la antrenor întotdeauna. E aceeaşi filosofie, de a deveni cei mai buni din lume. La Barca, antrenorul trebuie să se adapteze la stilul lor. Ambele m-au făcut să fiu mult mai bogat, mi-au schimbat mintea, m-au influenţat şi mi-au dat un spirit extraordinar, acela de a încerca să devi cel mai bun în lume”, a spus Gică Hagi.

“Nu am avut grijă de mine am ajuns în tribune şi mâncam seminţe”

Fostul decar şi-a amintit şi momentele mai puţin plăcute, dar din care spune că a învăţat enorm: “Sunt trăiri unice şi sperăm să ajungă acolo şi alţi jucători români. Acolo, când nu ai grijă de tine ajungi în tribune şi am păţit-o şi eu. Nu am avut grijă de mine am ajuns în tribune şi mâncam seminţe (râde). Concurenţa era foarte mare. Totul a fost fantastic. Sunt vreo 6-7 străini în istorie care au fost la ambele cluburi. Ele m-au făcut să fiu mai bogat, să văd fotbalul cum îl văd, să iubesc fotbalul cum îl iubesc”.

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul S.C. WEB EDITING DEVELOPMENT SRL.