Dinamo a intrat în istorie după meciul cu FC Botoşani. În "Groapă" a debutat prima femeie crainic din fotbalul românesc: "Sunt onorată de această titulatură". Un mesaj sincer pentru jucători: "Trebuie să dea totul pe teren, să fie demni când joacă pentru noi"

23 apr 2019 14588 afişări Liga 1
Dinamo a intrat în istorie după meciul cu FC Botoşani. În "Groapă" a debutat prima femeie crainic din fotbalul românesc: "Sunt onorată de această titulatură". Un mesaj sincer pentru jucători: "Trebuie să dea totul pe teren, să fie demni când joacă pentru noi"
GALERIE (3 de imagini) VEZI GALERIA

Meciul dintre Dinamo şi FC Botoşani a reprezentat un moment important pentru fotbalul românesc. Partida din playout a marcat debutul primei femei crainic din istoria Ligii 1 Betano. Alexandra Stîngă, una dintre cele mai înfocate voci din galeria "câinilor", a avut microfonul sub control în jocul decis prin golul lui N'Diaye, în minutul 89.

Ajutată de ofiţerul de presă al echipei, Ionel Culina, Alexandra şi-a trecut în cont prima partidă din postura de crainic al echipei. Visează ca din sezonul viitor să strige "goool" pe Arena Naţională şi speră ca Mircea Rednic să readucă echipa în lupta pentru titlu.

ProSport: Cum te-ai simţit la primul meci din postura de crainic la un meci al lui Dinamo? Mai ales ca eşti prima femeie crainic din istoria fotbalului românesc.

Alexandra Stîngă: Am avut ceva emoţii, însă pentru mine, de regulă, emoţiile sunt constructive şi consider că m-am descurcat. M-am simţit foarte onorată pentru această titulatură şi mândră totodată. Mi-am demostrat că pot şi sunt foarte fericită pentru premiera de aseară. Le mulţumesc celor care au avut încredere în mine şi m-au suţinut.

Ţi-ai găsit mai greu cuvintele la început?

Sinceră să fiu, nu, fiindcă am venit cu temele făcute. Am format echipă cu ofiţerul de presă, Ionel Culina, şi eram sigură că treaba o să meargă ca pe roate. Ne-am completat perfect, Johnny (n.r Ionel) m-a ajutat enorm fiindcă m-a încurajat, iar faptul că a avut încredere în mine m-a mobilizat să iasă bine şi să nu dezamăgesc.

Cum de ai ajuns în această postură?

Am primit un telefon de la Johnny într-o frumoasă zi însorită şi mi-a cerut părerea despre implementarea unei voci feminine la microfonul stadionului Dinamo. O idee inovatoare pentru Liga 1. Oricum, Dinamo întotdeauna a venit cu ceva nou. Atunci când mi s-a propus, am fost foarte curioasă să văd dacă pot să fac asta fiindcă până atunci consideram că mă defineşte doar arta scrisului. Şi iată că mi-a plăcut şi abia aştept următorul meci de acasă.

De unde a pornit pasiunea pentru Dinamo?

Este o poveste lungă şi frumoasă. Aveam 6 ani şi ceva şi mă pregăteam să încep şcoala. Am mers cu părinţii mei într-un hypermarket să îmi cumpăr rechizite. Mi-a sărit în ochi un ghiozdănaş roşu şi alb şi m-am apropiat de el. I-am spus tatălui meu că mi-l doresc şi mi-a spus că este un ghiozdan cu sigla clubului Dinamo şi dacă vreau să mi-l cumpere, va trebui să ţin toată viaţa cu Dinamo. Atunci a început o pasiune nemărginită. Eu cred cu tărie în destin şi consider că nimic în viaţă nu este întâmplător. De atunci, viaţa mea a început să prindă culoare şi să cresc în roşu-alb. Am început să colecţionez diverse obiecte sau ţinute vestimentare cu emblema.

Eram mică şi mă uitam împreună cu tata la meciuri, căutam mereu rezultatele echipei şi îmi doream din tot sufletul ca echipa mea, Dinamo Bucureşti, să fie în fruntea clasamentului. Decupam poze din ziare, aveam caiete întregi cu meciuri, cu jucători. Apoi, la 14 ani, am avut o revelaţie. Ţin minte şi acum...Era 14 iulie 2012, se disputa Supercupa României, Dinamo vs Cfr Cluj, un meci anevoios, cu suişuri şi coborâşuri, cu penalty-uri la sfârşit. Am câştigat Supercupa, iar de atunci, ani întregi m-am documentat despre istorie şi visam să păşesc pe stadion. Părinţii mei nu erau de acord să merg la meciuri şi oricum nu aveam cu cine. Mi-am descoperit pasiunea de a scrie şi am început să fac articole, în special în alb-roşu. A venit şi ziua când mi-am văzut visul cu ochii şi am păşit în peluză pentru prima dată. Ştiam toate cântecele de galerie, a fost fabulos! De atunci sunt nelipsită de la meciurile echipei. Mi-am dedicat majoritatea timpului pentru a ajunge la meciuri, pentru a merge în deplasări, etc.

Dinamo înseamnă sentimente,timp, bani, sacrificii. Dar cea mai mare satisfacţie este atunci când pomul dă roade, nu? Până atunci trebuie să ai răbdare cu el şi să îl îngrijeşti. Din păcate, nu am apucat să trăiesc performanţe mari alături de echipa mea de suflet, dar sunt încrezătoare că va ieşi soarele şi pe strada noastră.

Visezi deja sa strigi Goool pe Arena Naţionala? Mai ales ca Dinamo va juca acolo din sezonul viitor.

Arena Naţională este sanctuarul fotbalului românesc! E o plăcere să fii acolo şi ca suporter, şi ca jucător. Mai ales în calitate de crainic! Vom părăsi bătrânul nostru stadion şi vom juca acolo, va fi o altă atmosferă, vor veni mai mulţi suporteri, acustica va fi mai bună. Abia aştept primul meci pe Arena Naţională. Sper să se şi dea multe goluri ca să am ce să strig.

Cât de dificil e pentru o fată sa se integreze într-o galerie?

Este arhicunoscut subiectul feminismului în sport, mai ales în fotbal. Eu nu am fost o simplă fană şi atât, eu am ajutat clubul de câte ori am putut, cum am putut, m-am dedicat pentru şi din pasiune. Integrarea în galerie a fost treptată, pe măsura evenimentelor sau acţiunilor la care am participat. Un moment cheie cred că a fost şi discursul pe care l-am susţinut în cadrul ceremoniei în memoriam regretatului Patrick Ekeng.

Cat de dureros e să vezi Dinamo jucând pentru al doilea an la rând în playout?

Mă doare sufletul, dar nu am decât să fiu optimistă şi să aştept soarele care vine după ploaie. Este foarte important să ţinem aproape şi să fim uniţi. Şi la bine, şi la greu! Doar împreună putem învinge. Tocmai de aceea ne şi numim o familie. Dinamo e ca un pacient în comă acum şi are nevoie de tratament, iar tratamentul se numeşte familia Dinamo.

Cât de mult a crescut Mircea Rednic in inimile voastre, ale suprorterilor, în ultimele luni?

Mircea Rednic întotdeauna a fost unul dintre antrenorii preferaţi ai ”câinilor” pentru profesionalismul de care a dat dovadă. Vorbind doar din punctul meu de vedere, este unul dintre cei mai buni antrenori români, iar eu nu îl apreciez doar pentru experienţa pe care o are, ci şi pentru faptul că nu renunţă la greu. Apa trece, pietrele rămân! Sunt sigură că va forma o echipă competitivă şi Dinamo o să renască din propria cenuşă.

Ce mesaj le transmiţi jucătorilor?

Să nu uite nicio clipă că joacă la Dinamo! Dinamo este un club mare, este un club de tradiţie şi ar trebui să îi mobilizeze frumoasele culori în care joacă sau chipul Unicului Căpitan, Cătălin Hîldan! Dinamo nu este doar o echipă de fotbal, Dinamo este o stare de spirit şi trebuie să fie demni atunci când joacă pentru noi. Trebuie să lupte cu toate forţele, să ducă tradiţia mai departe şi să facă performanţă! Indiferent de etnie sau de vârstă, trebuie să dea totul pe teren. Trebuie să simţi şi să respiri în roşu şi alb.

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul S.C. WEB EDITING DEVELOPMENT SRL.