Acasa » Fotbal Intern » Interviu cutremurător cu Gigi Nețoiu, noul candidat la Primăria Capitalei. Cumpăna vieții fostului șef de la Dinamo: „Am avut șansa să fac infarct în pușcărie. Când m-au arestat, copilul meu avea o lună”. EXCLUSIV

Interviu cutremurător cu Gigi Nețoiu, noul candidat la Primăria Capitalei. Cumpăna vieții fostului șef de la Dinamo: „Am avut șansa să fac infarct în pușcărie. Când m-au arestat, copilul meu avea o lună”. EXCLUSIV

Interviu cutremurător cu Gigi Nețoiu, noul candidat la Primăria Capitalei. Cumpăna vieții fostului șef de la Dinamo: „Am avut șansa să fac infarct în pușcărie. Când m-au arestat, copilul meu avea o lună”. EXCLUSIV

Gigi Nețoiu, fostul acționar de la Dinamo și investitor la Universitatea Craiova, Rocar și FC Voluntari își lansează vineri, din postura de independent, candidatura pentru Primăria Bucureștiului.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru ProSport, „Comandatul” povestește perioada cruntă prin care a trecut în urmă cu un deceniu, atunci când a fost închis aproape doi ani după condamnarea din „Dosarul Transferurilor”.

Milionarul dezvăluie că a fost trimis după gratii la o lună după ce i se născuse copilul, iar în detenție a suferit un infarct care, dacă survenea câteva minute mai târziu, putea să-i fie fatal.

Gigi Nețoiu și-a lansat candidatura la Primăria Capitalei. Interviu cutremurător cu fostul șef de la Dinamo. EXCLUSIV

Vreau să vă întreb despre perioada cea mai grea pentru dumneavoastră, când ați fost la închisoare…

Atunci eram deputat, am votat la prânz și imediat au început să dea sentințele. A fost cea mai mare eroare judiciară care s-a întâmplat vreodată în România. A doua zi era candidatura la FRF și Gică Popescu ar fi câștigat cu 80-90%. Și atunci s-au hotărât ei să ne bage pe toți la pușcărie.

Cine anume?

Domnul Băsescu, sistemul, statul paralel. Eu, cu Gică Popescu și nea Jean (n.r. Jean Pădureanu) am avut achitare, suspendare și la proces ne-am judecat fără prejudiciu. La mine erau vreo 25.000 de dolari din transferul lui Alexa în China. Trebuia să vină aici, să plătească impozit, dar Dinamo, nu eu. O altă eroare judiciară a fost că toate cluburile au fost legate de impresari. Ce treabă aveam noi cu impresarii? Să nu uite că am adus 5-600 de milioane de euro în 10-12 ani, bani pe care Statul i-a impozitat cu 70%. Ei au furat țara și fură tot și atunci s-au gândit să distrugă și fotbalul.

Care a fost cea mai grea perioadă de după gratii?

La început. Au fost vreo 45 de zile, ne-au băgat pe toți la regim închis, eram criminali. După aia am trecut la semi deschis, apoi la liber, am plecat la muncă, am construit și o biserică. Și a trecut foarte repede. Citeam mult, vorbeam la telefon, ieșeam la muncă, acolo trebuie să-ți treacă timpul mai repede. Ce nu te omoară, te întărește, dar cel mai tare te doare că e pe nedrept. Dacă greșeam, dacă aveam vreo vină sau luam de undeva bani sau înșelam pe cineva, clubul sau Statul, dar așa? Au zis că nimeni nu scapă, toată lumea la pușcărie și a fost o mare imixtiune. Pentru mine, domnii Coldea și Dumbravă sunt o mare rușine a SRI-ului. Au fost puși să execute niște ordine, să bage lumea în pușcărie și să-și câștige faima.

„Am avut noroc că am făcut infarct în pușcărie. Câteva minute mai târziu și puteam să nu mai exist”

Cu sănătatea cum ați fost?

Am avut noroc că acolo am făcut infarct, deja aveam dreptul de eliberare. Mai era o chestie, că nu te lăsau nici după ce te condamnau. De exemplu aveau anumiți judecători pe care-i mutau dintr-o parte în alta. Și ce judecau? Primari, procurori, politicieni, oameni cu notorietate. Spuneau că aleatoriu, dar de câte ori ne venea rândul nouă fix judecătorul ăla cădea. Era omul lor și tot timpul dădea amânare chiar dacă te-ai reabilitat, ai muncit, aveai familie. Și ce pericol eram noi? Părerea mea este că România a dat înapoi cu 20 de ani, așa s-a judecat atunci.

Ați lucrat la Cetate, la domnul Dinescu…

Da! De la penitenciar până la Cetate sunt 38 de kilometri. O firmă din Calafat a făcut contract cu domnul Dinescu să-i reabiliteze lacurile. Și mai lucrase cu penitenciarul de la Vînjuleț. Am ieșit și eu la muncă, plecam dimineața și mă întorceam seara, la 7. Asta a fost perioada, un an și nouă luni, a trecut și să știți că am ieșit mai puternic decât am intrat. Am avut această șansă să fac infarct acolo, norocul meu a fost că nu s-a schimbat tura. La 7 pleacă, nu mai e medic, nimic. Iar eu infarctul l-am făcut la șase și 15.

Practic ăsta a fost marele noroc al dumneavoastră?

Da! Puteam să nu mai exist, iar acum să nu stau cu dumneavoastră la masă.

FOTO: ProSport

„I-am urât pe Băsescu, Dumbravă și Coldea”

Infarctul l-ați avut când mai aveați puțin până să vă eliberați?

Mă eliberasem. M-a judecat și mi-a dar amânare trei luni. Și atunci, probabil că interiorul a lucrat. Eu eram pregătit și cu două și cu trei luni, ce mai conta! Îmi aduc aminte că era pe 13 decembrie și am făcut infarct, pe 17 m-au operat și pe 23 m-au pus în libertate. Am ajuns noaptea, operat, plecat după o săptămână. Pe 24, dimineața, eram acasă, aveam copilul mic, când m-a arestat avea o lună de zile. Vă dați seama ce a fost în sufletul meu! Și am ajuns acasă pe 24 dimineața, toate magazinele închise, am vrut să iau un brad, a doua zi era Crăciunul. Și am fost pe la Balotești, am găsit un brad, l-am împodobit. Însă am uitat repede.

A lăsat urme perioada asta?

Nu! La un moment dat îmi aduceam aminte mai des, i-am urât pe Băsescu, pe Dumbravă, Coldea, tot sistemul, pe Dâncu. Au făcut mult rău multor români, dar după aia am șters cu buretele. Sigur că nu uit, dar i-am iertat.

A fost o perioadă lungă în care nu ați vrut să ieșiți public, de ce?

Sunt 11 ani. Gândiți-vă că mă despărțisem de fosta parteneră, o luasem de la zero, am stat un a și nouă luni acolo, a trebuit să iau totul de la zero.