Dorin Mateuț, entuziasmat de calificarea Corvinului în finala Cupei. „Joacă fotbal, nu lălăială, umplem Sibiul! Am două dorințe, trofeul și Dinamo să se salveze”. „Mateo” a scos „Gheata de Aur” din casă pentru prima oară după ce a câștigat-o. „Am pus-o-n straiță și am plecat, alături de mama, la Hunedoara”. INTERVIU EXCLUSIV
Dorin Mateuț (58 de ani) a dat lovitura de start a partidei în care Corvinul s-a calificat, după o victorie istorică în fața celor de la Voluntari, 3-1, în finala cupei României. „Mateo” a luat și Gheata de Aur la plimbare și, pentru prima oară după ce a câștigat-o, în sezonul 1988-1989, a scos prețiosul trofeu din casă. În exclusivitate pentru ProSport, fostul atacant de clasă din „Ștefan cel Mare” a vorbit și despre cealaltă echipă din inima sa, Dinamo.
Interviu rar cu Dorin Mateuț. Gloria Corvinului și a lui Dinamo a dat lovitura de start în meciul istoric cu Voluntariul
Vă salut domnule Mateuț și felicitări pentru Corvinul. Ați purtat noroc echipei la care v-ați format.
Mulțumesc! Nu, ei și-au făcut norocul. O echipă care joacă fotbal nu are nevoie de noroc, de talisman, iar Corvinul asta a făcut, a jucat fotbal. A avut ocazii, a ratat, bară, nu a intrat pe teren la lălăială. Și a meritat clar calificarea în finală. Eu am fost așa ca o metaforă, am dat lovitura de start și m-am bucurat enorm că revăd Hunedoara în zi de sărbătoare, acolo unde o am pe mama, am fratele, am amintirile. De fapt cu mama am și venit, am adus-o de la București, iar acum mă întorc cu plăcintele făcute de ea pentru fetele mele. Am livrare serioasă (n.r. râde cu poftă).
Și ați mai luat ceva la Hunedoara. Gheata de Aur, am văzut în fotografia pe care ați făcut-o alături de domnul primar și Ioan Andone. M-am mirat că ați scos gheata din casă pentru că și pozele cu dumneavoastră și trofeul sunt rare?
Să știi că nu s-a mai întâmplat asta după ce am câștigat-o, e prima oară, am venit cu ea în straiță. A fost un moment bun să mă mândresc, nu?
Cum a fost revederea cu stadionul, cu suporterii?
Emoționantă. Totul a fost fenomenal, de la suporteri până la rezultat. Am avut puține emoții, m-au încercat, de ce să mă ascund. Am mai fost pe stadion acum doi ani, când am primit titlul de Cetățean de Onoare, însă acum a fost altă încărcătură. Fenomenal este termenul, așa a fost!
De ce v-ați amintit prima oară când ați intrat pe teren?
M-am simțit, din nou, tânăr. Stăteam în tribună cu Ando (n.r. Ioan Andone) și-i arătam: „Uite, prieten drag, la poarta aia am dat gol cu Sarajevo, acolo i-am dat pasa lui nea Florică, marelui Florea Dumitrache, la golul cu Graz”. Apoi mi-au trecut prin minte golurile cu Steaua. În timpul ăsta, pe teren, rula norma hunedoreană (n.r. râde).
A fost și cu Voluntari norma hunedoreană, Corvinul a înscris de trei ori, după ce CFR Cluj a luat patru…
Da, vreau să-l felicit și pe acest băiat cerebral, Florin Maxim. Își vede de treaba lui, tace și face, un strateg excepțional, și-a planificat toți pașii și uite că a reușit să ducă echipa în finala cupei. Mergem cu toții la Sibiu, poate o să vină și nea Mircea (n.r. Mircea Lucescu), acum nu a putut pentru că a mers la Salonic, la Răzvan. La Hunedoara, fotbalul e un mod de a trăii. Echipa trebuie să revină în prima ligă, mai ales că o să se concretizeze și stadionul. Până atunci umplem Sibiul.
Apropo de finală, pe cine preferați pentru Corvinul, Oțelul sau Universitatea Cluj, echipa fostului dumneavoastră coleg, Ovidiu Sabău?
Neluțu are o echipă frumoasă, dar mai grea îmi pare Oțelul, adică mai greu de deschis. Finala e finală, intri să o câștigi, nu să o joci, o să fie o sărbătoare.
„Mi-e greu să văd că Dinamo se chinuie să marcheze”. Andone și Meteuț, amintiri cu Arteta în fața televizorului. „Cinci i-am dat”
Pentru că vă prind rar, vreau să vă întreb și de cealaltă echipă din inima dumneavoastră, Dinamo. Urmăriți meciurile? V-am văzut, în trecut, în loja legendelor de la Arcul de Triumf.
Non- stop. Dinamo joacă fiecare meci ca pe o finală, sunt cinci sau șase echipe în situația asta, pierzi un meci, te duci pe gheață. Nici nu mă gândesc să retrogradeze și am încredere că se vor salva, nu e plăcută situația cu Dinamo la retrogradare, dar acum trebuie rezolvată problema. Să scrii, te rog, că am două dorințe mari în acest final de sezon, Corvinul să ia cupa și Dinamo să se salveze de la retrogradare.
Cum domnule Mateuț? Ați fost un atacant imens, Dinamo de azi se chinuie să marcheze…
Așa e, mi-e greu și mie să văd asta. Și nu înțeleg ce se întâmplă, jucătorii au salarii, sunt în prima ligă. Joacă, mă, fotbal, ce e așa de greu? Fă-o simplu și nu are cum să nu-ți iasă.
Mircea Lucescu a venit lângă echipă în mai multe rânduri, Ionuț Lupescu este la Clubul Sportiv Dinamo, Dănuț Lupu la fel, activează la echipa lui Nicolae Badea, pe dumneavoastră când vă vedem înapoi în fotbal?
Eu am încercat, a fost frumos. Am fost cu Andone atunci când am luat cupe, campionate, am adus pe Manchester United la București. Vorbeam cu Ando aseară, ne uitam la meci (n.r. miercuri, partida Bayern Munchen – Arsenal Londra) și-mi spunea: „Uite-l pe Arteta, îți mai aduci aminte de el?”. Păi cum, era jucător la Everton și le-am dat cinci la București. După acea perioadă am mai încercat cu Flavius Stoican, atunci când a fost el prima oară antrenor, dar acum cred că e mai greu pentru mine.