Finanțatorul Stelei, George Becali, a declarat, vineri, în fața instanței supreme, că terenul pe care l-a luat la schimb de la Ministerul Apărării avea o valoare sentimentală pentru el, pentru că era semănat cu lucernă, și-și putea paște liniștit oile acolo, în locul „ciobanului Bebe”.
Instanța supremă a reluat, vineri, audierile în dosarul în care finanțatorul echipei de fotbal Steaua, George Becali, fostul ministru al Apărării, Victor Babiuc, și fiica acestuia au fost deferiți justiției pentru un schimb de terenuri dintre omul de afaceri și instituția statului.
Înalta Curte a continuat audierea fostului ministru al Apărării, Victor Babiuc, și i-a audiat și pe restul inculpaților din acest dosar, respectiv pe fiica lui Babiuc, Dana Babiuc, pe generalul Dumitru Cioflină și pe finanțatorul Stelei George Becali.
În fața celor trei judecători, Becali a afirmat că procurorul care a instrumentat cazul a mințit cu privire la faptele sale, despre care a arătat că au fost legitime și că nu înțelege care este acuzația de vreme ce la momentul schimbului el ar fi fost cel care a ieșit în pierdere.
Becali le-a mai explicat magistraților că a preferat să ia la schimb terenul din localitatea Ștefănești și nu un altul, propus inițial de Ministerul Apărării, din zona Ghencea, datorită unei valori sentimentale pe care o nutrea față de acel teren.
„Am refuzat terenul din Ghencea pentru că mă interesa un teren mai apropiat de ferma mea din Pipera. În felul acesta eu puteam transporta mai ușor și mai ieftin mâncarea pentru animale. În plus, terenul avea o valoare sentimentală pentru mine. Era semănat cu lucernă și puteam să îmi duc și eu oile la păscut acolo. Dar eu nu puteam până să fac schimbul. Pentru că acolo era interzis, că era al Armatei. Doar un cioban Bebe putea paște oile acolo. Eu mă ofticam. Că ăla, Bebe, păștea ziua, că avea blaturi”, a susținut George Becali, respingând ipoteza vreunui interes financiar sau de oportunitate materială.
Becali le-a mai arătat judecătorilor că în realitate, prin acest schimb, la acel moment, el ar fi fost cel păgubit în raport de prețurile cu care se vindeau terenurile în acea zonă.
„Eu pot demonstra cu acte că terenul meu era de 30 de ori mai scump decât ce mi-a dat mie Armata. La acea vreme, nu mi-am dat seama că eu sunt prost și că eu eram de fapt cel păgubit. Am zeci de acte care dovedesc că s-au vândut parcele cu prețuri mult mai mici, nu vrăjeala procurorului”, a mai spus Becali, în fața judecătorilor.
Instanța a stabilit ca următorul termen de judecată al procesului să fie în 15 decembrie și a anunțat alte 11 termene de judecată pentru luna ianuarie 2012, fapt ce a stârnit nemulțumirea avocaților.
Victor Babiuc a fost audiat, luni, la instanța supremă în acest dosar, fostul ministru al Apărării spunând că înaintea terenului preluat de Becali au mai existat încă 11 schimburi sau înstrăinări, niciunul nefiind considerat în neregulă.
„Până la situația reținută în ceea ce mă prevește au mai existat 11 schimburi sau înstrăinări pentru care niciun argument nu a considerat că sunt în neregulă, deși și acestea au fost cu aprobarea ministrului”, a spus Victor Babiuc în fața instanței supreme.
Fostul ministru al Apărării le-a spus magistraților că el contestă aproape tot ce s-a reținut în rechizitoriu, cu excepția faptului că s-a făcut un schimb de terenuri.
„Eu contest rechizitoriul care s-a făcut pe lucruri care sunt neadevărate”, a susținut Victor Babiuc.
El a declarat în fața judecătorilor că avizul juridic al Direcției legislație și contencios există încă din 10 decembrie 1998, actul menționând acordul pentru schimb în condițiile dreptului comun.
„În legătură cu reținerea din rechizitoriu că schimbul de terenuri nici nu a fost util, argumentez că eu eram obligat să pun în practică o hotărâre a CSAT, aceasta vizând construirea unui punct de comandă la Ștefănești. Atunci când susțin că reținerea din rechizitoriu în sensul că hotărârea CSAT ar fi fost doar un pretext, arăt că Statul Major General, împreună cu un alt organism special, respectiv Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, sunt singurele în măsură să propună realizarea obiectivelor militare cum ar fi construirea punctului de comandă Ștefănești”, a mai declarat Victor Babiuc.
Fostul ministrul al Apărării a contestat faptul că statul român ar fi fost proprietar, spunând că a cerut încă din 2002 să se facă dovada dreptului de proprietate.
În acest dosar sunt judecați Dumitru Cioflină, fost secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale (MApN) și fost șef al Marelui Stat Major General, Victor Babiuc, fost ministru al Apărării, fiica acestuia, Ioana Babiuc și finanțatorul FC Steaua, Gigi Becali.
Ei sunt acuzați de corupție în legătură cu transferurile de terenuri între finanțatorul FC Steaua și MApN.
Conducerea DNA a cerut, în 19 septembrie 2007, Comisiei speciale de la Cotroceni aviz pentru declanșarea urmăririi penale împotriva fostului ministru al Apărării Victor Babiuc.
Dumitru Cioflină este acuzat în acest dosar de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, iar Victor Babiuc, fost ministru al Ministerului Apărării Naționale în perioada decembrie 1997 – 2000, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și luare de mită, respectiv 3.000 de dolari.
Ioana Cristina Anca Babiuc este acuzată de complicitate la luare de mită, iar George Becali de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată.
Potrivit rechizitoriului, în perioada 1996 – 1999, în calitate de administrator al terenurilor domeniului proprietate publică a statului din zona Voluntari (fosta Fermă Roșia), MApN a efectuat două schimburi de terenuri cu George Becali, suprafața totală cedată acestuia în urma celor două schimburi fiind de 28,89 hectare de teren arabil intravilan, schimburi ce au avut drept consecință prejudicierea statului român cu suma totală de 892.758 de dolari.
Sursa: MEDIAFAX
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER