Controversă în urma alegerilor FRF: Burleanu, preşedinte pentru doar două săptămâni? Dacă apare o contestaţie până diseară, alegerile s-ar putea repeta

20 mar 2014 8119 afişări Fotbal Intern
Controversă în urma alegerilor FRF: Burleanu, preşedinte pentru doar două săptămâni? Dacă apare o contestaţie până diseară, alegerile s-ar putea repeta

Pe 5 martie 2014, Răzvan Burleanu a devenit noul preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal în urma alegerilor din cadrul Adunării Generale. În vârstă de 29 de ani, Burleanu îi succede lui Mircea Sandu, dar modul în care băcăuanul s-a instalat în fruntea FRF este unul controversat.


Din cele 175 de voturi exprimate pe 5 martie, în jur de 30 au venit de la Cluburile Sportive Şcolare din diverse judeţe ale ţării. Numai că acestea, care sunt de drept public, nu aveau drept de vot, conform Statutului FRF. 

Conform capitolului 2, articolul 12, aliniatul patru, din Statute şi Regulamente ale Federaţiei Române de Fotbal, cluburile sportive de drept public afiliate în prezent la FRF au obligaţia ca până la data de 01.07.2012 să se organizeze în cluburi sportive de drept privat, în caz contrar urmând a fi excluse.



Acest lucru nu s-a întâmplat, iar cluburile sportive de drept public au votat fără niciun fel de probleme în cadrul Adunării Generale a FRF din 5 martie.


În acest caz, alegerile pentru şefia FRF ar putea fi anulate şi, astfel, ar trebui să fie organizată o nouă Adunare Generală, dacă orice membru afiliat face contestaţie în termen de 15 zile de la data la care a fost desemnat noul preşedinte. Cum alegerile au avut loc pe 5 martie, termenul de depunere al eventualelor contestaţii ar fi joi, 20 martie, ora 24:00!

Kassai le-ar fi promis cluburilor că nu vor fi excluse

Cluburile sportive de drept public care nu s-au organizat în cluburi de drept privat trebuiau să fie excluse de către fostul secretar general al FRF, Adalbert Kassai. Prezent la reunirea cu cluburile mici de la Braşov,  Kassai le-ar fi promis cluburilor în cauză că nu vor fi excluse. Totuşi, surse ProSport susţin că fostul secretar al FRF ar fi vrut să scoată acest as din mânecă doar în cazul în care Gică Popescu ar fi candidat şi ar fi pierdut alegerile de pe 5 martie. Un moment straniu s-a petrecut chiar în ziua alegerilor pentru şefia FRF. Atunci, reprezentanţii cluburilor sportive de drept public se aşteptau să fie dezafiliaţi, mărturiile acestora fiind publicate de reporterii ProSport prezenţi la "Casa Fotbalului".  Ionuţ Mădălin Olteanu, omul pe care Asociaţia Sportivă Şcolară "Liceul tehnologic Victor Frunză" l-a împuternicit pentru alegeri, declara înainte de intrarea în sediul Federaţiei: "Am fost anunţaţi că nu vom putea participa la aceste alegeri. Nu înţeleg motivul pentru că, în ianuarie, când au fost alegerile pentru desemnarea a trei dintre membrii Comitetului Executiv, la Braşov, am participat bine mersi. De ce atunci am putut să votăm şi acum nu?".

Situaţia era comentată şi de Adrian Mititelu, cel care spunea că "dezafilierea cluburilor de interes public este o obligativitate impusă de FIFA încă de acum aproape doi ani, însă abia astăzi vor să o pună în practică pentru că i-am pârât noi la FIFA. Din ce ştiu eu, sunt doar vreo 15-20 de astfel de cluburi. Sunt cele de pe lângă liceele de fotbal, care, potrivit reglementărilor FIFA, nu au dreptul de a fi cluburi profesioniste şi, automat, nu pot vota".


Contactat de ProSport, Ionuţ Olteanu susţine că nu a votat la alegeri: "Am plecat acasă atunci, nu am mai intrat în sală. A mai fost un domn de la Focşani care, deşi venise în Bucureşti, a aflat că nu poate vota şi s-a întors şi el acasă". Cazul celor doi nu a reprezentat însă o regulă general valabilă pentru LPS-uri. Alţi reprezentanţi ai cluburilor de drept public au putut să-şi exprime fără probleme votul în cadrul Adunării Generale. 

Cum au votat cluburile aflate în insolvenţă?
O altă problemă care pune în umbră alegerea lui Răzvan Burleanu ca preşedinte al Federaţiei Române de fotbal este reprezentată de modul în care au votat cluburile aflate în insolvenţă. Conform legii insolvenţie, orice decizie care implică un club aflat în insolvenţă, inclusiv votul în Adunarea Generală a FRF, trebuie luată exclusiv de către administratorul judiciar. Ori, se pare că unele cluburi aflate în insolvenţă, precum Rapid, UTA, FC Universitatea Craiova sau Unirea Alba Iulia au votat prin reprezentanţii echipelor


."Nu vreau să comentez prea multe pe marginea acestui subiect. Ceea ce am avut de zis, am zis pe 5 martie. Nu voi depunde contestaţie"
Vasile Avram,
candidat alegeri FRF


CE SPUNE FEDERAŢIA: "TREBUIAU SĂ FIE DEZAFILIATE, DAR VOTUL RĂMÂNE VALABIL"

Federalii admit că există o problemă, dar că aceasta ţine de modul în care au fost puse în aplicare prevederile Statutului. "LPS-urile sunt de drept public, prevederea în Statut este din 2012. În mod normal, după ce acel articol a intrat în vigoare trebuia propusă dezafilierea cluburilor de drept public. Ori acest lucru nu s-a întâmplat şi, dată fiind situaţia, acestea beneficiază de toate drepturile pe care le au şi ceilalţi membri afiliaţi, printre care şi dreptul la vot. Rezultatul alegerilor, precum şi orice altă hotărâre votată şi de aceste cluburi nu poate fi contestată", este poziţia oficială a Federaţiei, exprimată prin intermediul lui Gabriel Berceanu, şeful Departamentului de Comunicare. 

CE SPUN CLUBURILE DE DREPT PUBLIC: "ARTICOLUL DIN ROAF MAI MULT ÎNCURCĂ, NOI SUNTEM ÎN CONTINUARE AFILIAŢI"

Marius Cociu, directorul LPS Banatul şi cel care a votat la alegeri din partea acestei instituşii a explicat cum s-a ajuns în această situaţie. „Totul a plecat de la FIFA şi UEFA. În urmă cu doi ani, FRF a primit o impunere de la FIFA şi UEFA, cum că şcolile sportive să treacă în privat. După acest lucru, în ROAF a fost trecut acest articol de care scrieţi dumneavoastră acum. Nu înţeleg de ce înaintea alegerilor care au avut loc pe 5 martie nu s-a făcut o Adunare Generală prin care să fie şters acest articol. S-a făcut un articol care mai mult ne-a încurcat, pentru că nu uitaţi ceva foarte important, noi am rămas în continuare cluburi afiliate FRF, jucăm în competiţiile organizate de FRF”. Şi totuşi, de ce nu au trecut cluburile sportive în privat aşa cum au cerut FIFA şi UEFA? Marius Cociu explică şi acest lucru: „Este imposibil ca LPS-urile şi CSS-urile să aibă statut juridic. Legea civilă nu permite acest lucru. Este încă un episod din serialul în care legile sportive nu se bat cap în cap cu legile civile. Eu am făcut parte din Comitetul Executiv şi am ridicat această problemă, am cerut să trimitem o înştiinţare către UEFA şi FIFA prin care să anunţăm acest lucru. Mi-a fost transmis că FIFA şi UEFA nu ne-au recomandat, ne-au impus. Acum, dacă este aşa, sau nu, puteţi afla dumneavoastră”. 

 

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.