OPINIE | Râdeţi şi acum de Klopp şi de poza asta! Liverpool într-o imagine neînţeleasă: "West Brom sau Barcelona, Anfield vibrează la fel şi Jurgen livrează. Domnilor din România, fără ei nu puteţi întoarce de la 0-3 nici echipa de fotbal feminin U16 a lui Liverpool"

8 mai 2019 22124 afişări Liga Campionilor
OPINIE | Râdeţi şi acum de Klopp şi de poza asta! Liverpool într-o imagine neînţeleasă: "West Brom sau Barcelona, Anfield vibrează la fel şi Jurgen livrează. Domnilor din România, fără ei nu puteţi întoarce de la 0-3 nici echipa de fotbal feminin U16 a lui Liverpool"

Liverpool, echipa iubită şi urâtă deopotrivă de români, măturată după 0-3 pe Camp Nou într-un meci în care a căzut nemeritat victima magiei lui Leo Messi, e în a doua finală consecutivă a Ligii Campionilor şi culege laude. E 8 mai 2019 şi se vorbeşte despre magia lui Klopp, despre spirit de luptă, sacrificiu, determinare, atacuri în haită şi fani la superlativ. S-a ajuns la fundul sacului cu epitete într-o singură noapte şi ipocrizia nu se mai termină: haterii de săptămâna trecută sunt fanii ai fotbalului-spectacol de azi, ironicii ţin aproape şi au virat, de data asta, spre Barcelona. "Zeul" Leo, idolul, e coborât cu picioarele pe pământul de care s-a desprins miercurea trecută şi Jurgen e pus deasupra tuturor. Pentru ceva ce face de patru ani, pentru un spirit încă neînţeles!

13 decembrie 2015. Semnătura lui Klopp pe patima The Kop

Cu mult înainte de dublele lui Wijnaldum şi Origi şi de atmosfera electrizantă de pe Anfield s-a petrecut momentul "13 decembrie 2015". Klopp venise pe 8 octombrie, găsise o echipă fără legendarul Gerrard, retras în mai, fără golgheterul Suarez şi încă măcinată de gândul că ratase titlul la mustaţă, după celebra alunecare a lui Stevie, tot pe magicul Anfield, şi golul cât decenii de istorie al lui Demba Ba. Era etapa a 16-a din Premier League, Liverpool revenea de la 0-2 cu West Brom pe teren propriu, se termina 2-2, iar în echipa de start găseai oameni precum Mignolet, Skrtel, Benteke sau Jordon Ibe. Ce drum lung, nu e aşa?


"Uitaţi de Barcelona - PSG 6-1, s-a produs cea mai mare revenire din istoria fotbalului" - unul dintre comentariile care, peste ani, ironiza poza de mai sus.

Jurgen şi-a strâns băieţii. Era unitatea de elită cu care ştia că nu va pleca la marile lupte. Dar erau ai lui, la fel cum erau şi fanii. Au mers în faţa The Kop, neamţul a luat un prim contact din care a înţeles multe, iar gestul său a devenit subiect de băşcălie. Corect, cumva, pentru că, faptic vorbind, Liverpool sărbătorea un 2-2 cu West Brom pe teren propriu. Şi glumiţele au curs, eticheta a fost pusă. Nimic despre The Kop, despre forţa unei peluze îndurerate de ani de insuccese, despre un Jurgen care, cu Zidul Galben în spate, ducea Borussia spre titlul în Germania şi finala Ligii.

7 mai 2019. Mesajul i-a fost înţeles, lumea fotbalului a acceptat

Anii s-au scurs, unitatea de luptă a devenit maşinărie de fotbal şi de război şi Barcelona s-a făcut mică. Marele Messi a fost 'tranchilizat' de Matip sau Milner în timp ce Benteke şi Jordon Ibe îşi văd liniştiţi de carierele lor. S-a schimbat echipa, s-au investit bani, contextul e altul, dar eroii sunt aceiaşi: Klopp şi The Kop. Bazele puse în 2015, solide, dar neînţelese de mulţi, sunt esenţa revenirii de marţi seară. Când Klopp şi The Kop sunt pe aceeaşi lungime de undă, aproape că nu mai contează dacă pe teren e Origi sau Firmino sau dacă adversarul e Suarez sau Gnohere. Că e West Brom sau Barcelona, Anfield vibrează la fel şi Jurgen livrează. Fotbal, calitate, emoţie, coeziune şi încredere reciprocă. Sunt punctele cardinale ale unui succes aparent imposibil de explicat.


Klopp şi jucătorii, faţă în faţă cu The Kop într-o copie la indigo a momentului West Brom. Comentariile nu mai sunt aceleaşi...

Sigur, a pierdut finala Europa League cu Sevilla, l-a răpus Karius în finala Ligii de anul trecut, va pierde titlul la limita limitelor, cu record de puncte, şi, cine ştie, poate nu va pleca de la Madrid cu marele trofeu acasă. Dar 7 mai 2019 va rămâne în istorie ca ziua lui Klopp, cea în care lumea fotbalului a mai primit, după Istanbul 2005, încă o porţie despre ce înseamnă Liverpool.

"În fotbal, oamenii o spun mereu: suporterii sunt importanţi, dar nu mereu sunt trataţi aşa, deci trebuie să fii sigur că e o relaţie sănătoasă. Ştim că fără ei nu putem juca la nivelul nostru cel mai bun, nu avem nicio şansă. Trebuie să-i apreciem şi asta e uşor pentru mine. După 2-2 cu West Brom am vrut să le mulţumesc după meci, deci am luat echipa şi am dus-o în faţa peluzei Kop pentru a face asta. Apoi, a fost o discuţie despre acest gest, dar eu nu am spus decât 'de ce ar trebui măcar să discutăm despre asta?'. Am vrut să arătăm că suntem uniţi, 100% uniţi! Asta înseamnă că ştiu că sunt responsabil pentru performanţă, dar şi că ei sunt responsabili pentru atmosferă", explica Klopp, undeva prin 2018, în discursul care ar trebui citit şi recitit de conducătorii fotbalului românesc. De ce? Pentru că, domnilor din România, fără fani şi ultraşi nu puteţi întoarce de la 0-3 nici grupa de fotbal feminin Under 16 a lui Liverpool!

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul S.C. WEB EDITING DEVELOPMENT SRL.