ANALIZĂ / Rici Auer, unul dintre cei mai titraţi fotbalişti români

10 iun 2010 306 afişări Comentează şi tu International
ANALIZĂ / Rici Auer, unul dintre cei mai titraţi fotbalişti români Ştefan Auer II

Fotbalul românesc interbelic a reuşit ca în decursul a doar 20de ani să se ridice de la zero până la a reuşi trei participăriconsecutive la Campionatele Mondiale din perioada dintre cele douăconflagraţii mondiale şi chiar să reuşească un 1-1, pe terenpropriu, cu celebra echipă a Ungariei. Din păcate, după începereaostilităţilor, activitatea competiţională s-a întrerupt în Româniadeşi, într-o primă fază cel puţin, războiul s-a dus departe defrontierele ţării. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat în Ungaria, undes-a jucat fotbal neîntrerupt până la ocuparea teritoriului maghiarde către trupele române şi sovietice. Este şi acesta unul dintremotivele pentru care mulţi jucători de origine ungară trec înArdealul ocupat de hortyşti şi aleg să-şi continue cariera. Şiasta, nu neapărat pentru că se considerau unguri mai mult decâtromâni. Am spune că erau posibile trei opţiuni, toate fiindadjudecate de către cei mai mari jucători ai vremii: Iuliu Bodolatrece în Ungaria şi îşi continuă cariera la CAO Oradea, cu carecâştigă un titlu de campion al Ungariei şi devine chiar golgeter alcampionatului maghiar. Asta, după ce reuşise performanţe similareşi în România. Nu vom mai insista pe cazul Bodola, am făcut-o demai multe ori în trecut, să spunem doar că omul a ales într-un modcare, în zilele noastre, ar putea fi tradus prin "politicallyincorrect". A doua soluţie o oferă rapidistul Giussy Baratky care,deşi maghiar la origine, alege să rămână în România. Lucru care afost apreciat de români, dar şi de noii guvernanţi comunişti dedupă 1945. Dar, deşi a ales "politically correct", "Minunea Blondă"pierde ani buni din carieră, drept pentru care la reluareacompetiţiilor sportive în România, după încheierea războiului, eraun jucător aproape terminat. A mai fost şi a treia posibilitate, şieste chiar cea aleasă de către Rici Auer, coechipierul lui Giussyde la Rapid. Şi anume, neimplicarea. Omul îşi agaţă ghetele în cui,pleacă în Ungaria, dar nu va mai juca niciodată fotbal. Nici pentruRomânia, nici pentru Ungaria, nici pentru vreun club românesc şinici pentru vreunul maghiar.

Cine afost Istvan Avar?

Avar, după cum îi arată şi numele, a fost un fotbalist de originesecuiască, dar de limbă maghiară, secuii fiind, după cum se spune,un trib supus de veacuri ungurilor şi care şi-au pierdut proprialimbă. Născut în Imperiul Austro-Ungar, la Arad, va debuta, cafotbalist român în naţionala noastră, sub numele de Ştefan Auer. Nueste românizarea numelui său original, ci germanizarea lui şi nuştim nimic despre acest fenomen. Cert este că, după ce evolueazăşase sezoane consecutive la AMEFA Arad, pleacă în Ungaria, laUjpest are şansa să prindă o generaţie de excepţie a fotbalului dinţara vecină. Evoluează acolo timp de 10 sezoane, câştigăcampionate, Mitropa Cup (echivalentul CCE în varianta interbelică)şi Coupe des Nations, un fel de Ligă a Campionilor, subiect desprecare vom scrie mai pe larg în finalul articolului. I se acordăcetăţenia maghiară şi va evolua la CM din 1934, unde naţionalaţării sale de adopţie va fi oprită, în sferturile de finală, demarele Wunderteam austriac, cu Sindelaar în zi de graţie. Dupăperioada Ujpest revine în ţară, la Rapid, unde va avea şansa săevolueze în prima mare echipă a Rapidului, bătrânii spunând că afost chiar peste cea a lui Puiu Ionescu şi Niki Dumitriu. Aicicucereşte patru cupe consecutive cu Rapid, mai câştigă un titlu degolgeter al Rapidului şi ajunge până în finala Cupei EuropeiCentrale, după ce giuleştenii trec chiar de Ujpest, fosta echipă alui Auer, acesta din urmă marcând unul dintre golurile uneivictorii care a făcut senzaţie în Europa. Din păcate, aceasta nu seva mai disputa, oficial din cauza războiului, neoficial pentru călui Ferencvaros i-a fost frică de întâlnirea cu Rapid, aceştia dinurmă agreînd chiar varianta unui singur meci la Budapesta!

Riciaruncă banderola

Auer îşi ia adio de la Rapid, dispută un meci de adio pe Giuleştila sfârşitul căruia un stadion arhiplin îi scandează numele, pleacăîn Ungaria şi se lasă de fotbal. Ca să vă faceţi o idee despre ceînseamnă să nu se dispute nicio competiţie oficială timp de cinciani de zile, vă atragem atenţia că la primul amical de după război,disputat la... Budapesta, am fost învinşi cu scorul de 9-0, cea maigrea înfrângere din istoria naţionalei. Şi asta, după ce, doar cucâţiva ani mai înainte, terminam la egalitate cu aceeaşi formaţie.Ce-i drept, în 1945, în naţionala vecinilor noştri îşi făcuseapariţia un anume Ferenc Puskas...
Revenind la Auer, să spunem că şi el, la fel ca alte nume celebre,a jucat şi pentru România, şi pentru Ungaria. A evoluat şi lacluburi româneşti, şi la cluburi maghiare. A obţinut performanţe peplan intern şi internaţional atât cu Ujpest Budapesta, cât şi cuRapid Bucureşti. Nu s-a născut în România, nu a murit în România. Afost, deci, mai mult român sau mai mult ungur? Să mai spunem că afost şi golgeterul Cupei Europei Centrale şi, ca să nu credeţi căera floare la ureche, vă vom da lista completă a celor care aumarcat cele mai multe goluri în fiecare ediţie interbelică:

MitropaCup

1927 Josef Silný (Sparta Praha) 5
1928 József Takács (Ferencváros Budapest) 10
1929 Stefan Auer (Újpest) 10
1930 Giuseppe Meazza (Ambrosiana) 7
1931 Heinrich Hiltl (Wiener AC) 7
1932 Renato Cesarini (Juventus) 5
1933 Raimundo Orsi (Juventus) 5
František Kloz (Sparta Praha) 5
Giuseppe Meazza (Ambrosiana-Inter) 5
Mathias Sindelar (Austria Wien) 5
1934 Carlo Reguzzoni (Bologna) 10
1935 György Sárosi (Ferencváros Budapest) 9
1936 Giuseppe Meazza (Ambrosiana-Inter) 10
1937 György Sárosi (Ferencváros Budapest) 12
1938 Josef Bican (Slavia Praha) 10
1939 Gyula Zsengellér (Újpest) 9
1940 Vilim Šipoš (Rapid Bucuresti) 3

Cu siguranţă pasionaţii sau cititorii mai în vârstă trebuie să fiauzit de aceste nume. Şi acum, să vă spunem că Rici, aşa cum eraporeclit în Giuleşti, a cucerit şi Cupa Naţiunilor, trofeu care s-adorit să răsplătească pe învingătoarea unui turneu de vară la careerau invitate să participe doar campioanele ţărilor cu fotbalsuperavansat. Asta, pentru a concura ceeea ce deja devenise CupaMondială, un trofeu care nu prea era agreat pe vremea aceea. Nicimăcar de echipele europene. Vom trata separat acest capitol, să maispunem doar ca Ujpest, având în componenţă doi fotbaliştiromâno-maghiari, pe Rici Auer şi pe Albert Strock, va câştigatrofeul, învingând, în finala competiţiei, pe Slavia Praga, cuscorul de 3-0. La cehi apăra Planicka, cel care avea să blocheze,peste câţiva ani, la Trieste, nu mai puţin de 15 şuturi ale"calului" Dobay şi să trimită acasă una dintre cele mai bunenaţionale tricolore.

Belodedici, cu un pasînaintea lui Rici!

Cel mai titrat fotbalist român este, teoretic, Miodrag Belodedici.Două CCE, 1 Super Cupă, 1 Cupă Intercontinentală, 1 sfert de finalăUSA 1994, campionate şi cupe cu Steaua şi Steaua Roşie. Totuşi,descoperim că Rici Auer a câştigat 1 CEC, 1 finală nedisputată, 1Cupă a Naţiunilor, un sfert de finală în Italia 1934, golgeter înRomânia, Ungaria şi în CEC. Sigur, s-ar putea ca unii să spună căMitropa Cup sau Cupa Europei Centrale era o competiţie regională şiar avea dreptate. Dar, tocmai aici e aici! Fotbalul superputernicaici se juca, competiţia era elitistă, nu aveai "şansa" să daipeste Trakia Plovdiv sau Omonia Nicosia, ci numai peste echipemaghiare, cehoslovace, austriece, italiene etc, adică exact pestecampioanele şi vicecampioanele ţărilor care şi-au disputat finaleleşi semifinalele mondiale interbelice. Să fim sinceri, fosta Cupă aCampionilor Europeni era, cel puţin în primele două faze alecompetiţiei, mult diminuată. Sigur, veţi spune că Auer era mai multromân decât ungur. Dar "Belo" e mai mult sârb sau mai mult român?Chiar el a dorit, la un moment dat, să evolueze în supernaţionalaIugoslaviei, alături de Savicevici, de Mihailovici sau deProsinecki... Acest lucru nu mai era posibil în anii 90. Dar,întrebarea nu este cât de cetăţean român, sârb sau ungur este unulsau altul, ci cât de fotbalist român, sârb sau ungur a fost saueste fiecare dintre exemplele citate.


articol de Octavian METONI

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.