„Victoria felului meu de a gândi fotbalul”

La conferința de presă, tehnicianul echipei care tocmai cucerise Cupa UEFA a apărut fericit, dar obosit. A mers apoi la hotelul unde a stat Șahtior în ultimele trei zile, după care a preferat o cină restrânsă cu familia și câțiva apropiați. Dacă cină se poate numi o petrecere care a început la o oră și jumătate după miezul nopții și s-a prelungit până după ora 4 dimineața. După ce a acceptat prezența grupului de jurnaliști români în restaurantul care a captat bucuria, Mircea Lucescu a vorbit cu jurnaliștii despre tactica finalei, despre relația cu brazilienii și despre filosofia sa despre fotbal.

Ați crezut vreun moment că veți putea pierde?
Am spus încă de la sosirea la Istanbul că am venit sa câștigăm. Poate a existat un moment de ezitare, când Werder a egalat la acea gafă a lui Piatov. Chiar și echipa a avut un recul, dar ne-am revenit în repriza a doua.

Este Piatov un portar de valoarea lui Șahtior?
Nu-l voi mai băga în poartă în următoarele meciuri. Sunt decis să nu mai apere până la finalul sezonului. E inadmisibil sa faci greșeli de genul ăsta la un asemenea nivel. Campionatul l-am început cu Kudzhamov, care e al doilea portar al naționalei Ucrainei, dar în acel început de campionat nefast al nostru a luat goluri multe, e drept, unele direct la vinclu. Așa am apelat la Piatov.

Era Werder Bremen mai greu de învins cu Diego și Almeida în teren?
Diego este un jucător decisiv uneori, dar studiasem jocul nemților chiar și cu Diego. El creează pericol pentru adversar printr-o mișcare permanentă. Dacă ar fi jucat, ar fi avut tot timpul un om lângă el. Jocul lor se bazează foarte mult pe faze fixe. Am și analizat acest lucru în toate ședințele de pregătire. Le-am spus jucătorilor să evite astfel de momente. De asemenea, am știut că printr-un joc combinativ îi putem învinge.Un joc desfăcut pe aripi, bazat pe multe combinații. Jucătorii lor, din cauza segmentelor lungi, puteau intercepta ușor mingile aglomerate pe centru, ceea ce era mai greu în cazul acțiunilor laterale, purtate în viteză.

Ați folosit din start toți cei cinci jucători brazilieni.
Aveam nevoie de joc cu multă imaginație la mijloc și în atac. Ori, cine sunt cei mai buni jucători din acest punct de vedere? Brazilienii! Se spune că o echipă cu doi brazilieni e ideală. De la al treilea, pot să apară probleme, se formează un grup care poate afecta mecanismul unei echipe. Eu am jucat cu cinci! Am căutat tot timpul să le dau încredere. Veniți din Brazilia, ba și pe bani mulți, ei cred că li se cuvine totul, că joacă de la sine… Cu mine nu e așa. Le-am spus că în concepția mea de joc, la felul meu de a vedea și de a pregăti lucrurile, le trebuie luni bune să se integreze. Uite, un exemplu este acest Marcelo Moreno. Un fel de boliviano-brazilian. Am dat pe el nouă milioane de dolari. Se aștepta să joace de la sine… După semifinala cu Dinamo Kiev a fost la discotecă. Eu am aflat, iar a doua zi i-am spus: "Ai fost la discotecă? OK, nicio problemă! Ești amendat cu 40.000 de dolari". Era exact suma pe care o primea drept primă, fiindcă fusese rezervă. Am împărțit banii oamenilor de pe lângă club, cei care administrează cantonamentul, cei care au grijă de stadion… La fel, cu Brandao. El avea o mare influență asupra celorlalți brazilieni. Când patronul a venit și a aspus că are o ofertă bună, nu m-am opus. Ok, mă descurc și fără el. Altă poveste interesantă am cu Willian. Introducându-l mai mereu în repriza a doua, pe fondul oboselii adversarului, făcea ravagii. I-am promis după evoluțiile foarte bune din meciurile anterioare, că va fi titular în finală. I-am oferit astfel o motivație în plus. E un copil de doar 21 de ani.

Ce urmează?

Eu am acea vorbă a mea. Prețul succeselor este invidia, iar cel al eșecului este singurătatea. În noaptea asta nu știu dacă sunt invidiat, dar mă bucur că nu sunt singur. Am spus-o și la conferința de presă, această victorie este rezultatul unei munci de cinci ani depusă la Șahtior și a întregii mele filosofii despre fotbal. Tot timpul am urmărit să clădesc echipe și să formez jucători. Se mai spune că în fotbal bucuriile sunt scurte. A doua zi o iei de la capăt. Tocmai din acest motiv am refuzat să organizăm o mare sărbătoare la Donețk în aceste zile, fiindcă mai avem de jucat finalul sezonului. Probabil vom sărbători cum se cuvine undeva în jurul datei de 31 mai.Vedeți, poate și din acest motiv mi-ar fi fost greu să vin la națională. La vârsta și la experiența mea este foarte important să ai tot timpul provocări, ceea ce doar o echipă de club îmi poate oferi.

 

Publicat: 22 05. 2009, 10:19
Actualizat: 22 05. 2009, 10:35