Vilanova a început fotbalul La Masia, a fost mijlocaș central pentru mai multe echipă de prima ligă, pentru ca apoi să se axeze pe cariera de antrenor
„Prețuiește ceea ce ai acum pentru că nu știi când ți se termină timpul”, a una dintre vorbele după care s-a ghidat Tito Vilanova. 30 de ani din viața sa i-a dedicat fotbalului. La 14 intra pe poarta La Masia. Un băiat venit din Bellcaire d’Emporda, un sătuc de 600 de locuitori de lângă Girona. A fost mijlocaș central, playmaker. Nu a fost lider de generație, fiind mai mult în umbra lui Guilermo Amor, dar chiar și așa locul lui Tito în cea mai bună echipă de cadeți era fix, alături de jucători precum Sebastian Herrera, Sergio Lopez, Jordi Roura sau Ferrer. După doi ani ca jucător la echipa a doua a Barcelonei, Tito a semat cu Figueres în 1990, echipă care promovase în prima ligă. După alți doi ani, a mai trecut pe la Celta Vigo (1992-1995), Badajoz (1995-1996), Mallorca (1996-1997), Leida (1997-1998), Elche (1998-2000), Gramanet (2000-2002).
Cifrele lui Vilanova ca jucător
Barcelona B – 52 de meciuri, 6 goluri Figueres – 72 de meciuri, 6 Celta Vigo – 26 de meciuri, 1 gol Badajoz – 33 de meciuri, 2 goluri Mallorca – 10 meciuri, 0 goluri Lleida – 21 de meciuri, 3 goluri Elche – 63 de meciuri, 6 goluri Gramanet – 28 de meciuri, 2 goluri
„Secundul” cu 14 trofee
La finalul carierei de jucător, Tito s-a apucat de antrenorat și a luat-o de jos. S-a întors acolo unde crescuse chiar el, La Masia. A pregătit grupa de cadeți B (2002-2003) din care făceau parte Messi, Pique sau Fabregas. A fost momentul în care Tito s-a format ca antrenor. „Îi plăcea să analizeze tot, să întoarcă pe toate părțile. Faptul că fusese mijlocaș central i-a format principiile ca antrenor. Ceilalți prieteni ai săi au observat încă de atunci că Tito punea foarte mult accent pe jocul de pase„, spune unul dintre apropiații lui. După un an în care s-a ocupat de tinerii catalanilor, Tito a pornit din nou la drum. Și-a încercat norocul la echipa mare a lui Palagrugell, UE Figueres și Terrassa, dar în 2007 a intrat din nou pe porțile Barcelonei. În momentul acesta a început colaborarea cu Pep Guardiola, căruia i-a fost secund timp de cinci ani. Pentru cei doi, această perioadă a fost una încununată de foarte multe trofee câștigate. În 2008, Barcelona se despățea de Rijkaard, iar Guardiola era alesul lui Laporta pentru prima echipă. Duo-ul s-a păstrat la echipa mare și în următorele patru sezoane au câștigat împreuna trei Campionate ale Spaniei, două Cupe ale Spaniei, două Ligi ale Campionilor, trei Supercupe ale Spaniei, două Supercupe ale Europei și două Campionate Mondiale ale Cluburilor. Exact 14 trofee în patru ani.
„Principalul” de 100 de puncte
„Tito primește moștenirea pe care o merită„, au fost cuvintele lui Guardiola în momentul l-a lăsat pe Vilanova antrenor principal. „Dacă veți începe să mă comparați cu Pep, vă spun de acum că o să pierd„, a fost răspunsul plin de modestie al lui Tito. Multă lume era sceptică în privința faptului că „secundul” nu se va putea impune în vestiar. Dar, Tito avea suportul „greilor” din vestiar. Aceștia au crezut în abilitățile sale, iar presa a speculat că de fapt Tito Vilanova era omul care îi pregătea tactica lui Guardiola în cea mai de succes perioadă din istoria catalanilor. A urmat un an fără prea multe bătăi de cap pentru Barcelona, dar dificil pentru Vilanova. La începutul lui 2013 a fost nevoit să își ia o vacanță de două luni pentru un tratament la New York. Dar până să plece reușise cel mai bun start de sezon din istoria clubului, cu 18 victorii și un egal în turul campionatului. La final, Barcelona a câștigat titlul cu 100 de puncte, Vilanova fiind primul antrenor din istoria catalanilor care reușește o astfel de performanță și al șaptelea care câștigă campionatul în primul sezon ca antrenor principal. Pe plan european, catalanii au ajuns până în semifinalele Ligii Campionilor, fiind eliminați de Bayern, după un 0-7, la general.
Prietenia cu Guardiola
Tito Vilanova a intrat în atenția microbiștilor ca fiind omul din dreapta lui Guardiola. Nu a ieșit niciodată în evidență, Pep fiind omul care reprezenta echipa mereu în fața presei sau a conducătorilor. Cei doi s-au cunoscut la grupele de juniori ale Barcelonei, iar prietenia au dezvoltat-o când au făcut pasul la Barcelona B. Acolo, Tito, Pep, Jordi Roura, Aureli Atimira, Sanchez Jara și Jaunme Torres formau un grup cunoscut sub numele de „Els Golafres” (n.r – „Glutonii”. Glutonul este mamifer nordic, cu blană foarte prețioasă, de culoare brună-deschisă și este comparat cu un urs) și aveau pasiuni comune.
După ce Guardiola a plecat de la Barcelona, relația dintre cei doi s-a răcit. În primul rând, în perioada în care Tito a urmat un tratament de două luni la New York, Pep nu l-a vizitat deși se afla în același oraș. „Mi-aș fi dorit să vină. Suntem prieteni și aveam nevoie de susținerea lui. Eu aș fi procedat altfel într-o situație de acest gen”, a fost reacția lui Tito. Guardiola s-a apărat spunând că a vrut să îl viziteze, dar nu s-a putut din alte motive, care țin de securitatea spitalului. Mai mult, Pep a lansat și un atac la adresa fostului președinte al Barcelonei în care a spus că acesta s-a folosit de boala lui Vilanova pentru a-l îndepărta, lucru ce l-a deranjat și mai mult pe Vilanova.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER