Gazzetta dello Sport confirmă ProSport: Andrei Rațiu e la un pas de transferul carierei la Fiorentina! Cine mai e pe lista viola

Internaționalul român Andrei Rațiu (25 de ani)  este la un pas de a ajunge în Serie A, la Fiorentina.

Fundașul dreapta a fost folosit în doar patru meciuri la Rayo Vallecano, albanezul Iván Balliu (31 de ani) fiind titularul obișnuit.

Andrei Rațiu e la un pas de transferul carierei la Fiorentina! Cine mai e pe lista viola

În această vară gruparea din Madrid i-a plătit 500.000 de euro lui Huesca, pentru 50 la sută din drepturile federative ale jucătorului, pe care-l va deține în coproprietate cu Villarreal.

Andrei Rațiu a jucat 72 de meciuri în liga secundă din Spania, a înscris două goluri pentru Huesca și a oferit 7 pase decisive.

„Dodo ar urma să revină pe teren la finalul lui februarie sau la începutul lunii martie. Între timp, Fiorentina caută o alternativă pentru Kayode, iar numele care apare din străinătate este cel al lui Andrei Rațiu, un român de 25 de ani, care joacă la Rayo Vallecano.

Rațiu nu a prins multe minute în LaLiga de la începutul sezonului – numai 260 – chiar dacă recent a fost titular și a jucat 80 de minute împotriva Valenciei. El este deținut în coproprietate cu Villarreal, echipa la care a crescut, care are și o clauză de răscumpărare.

Există concurență pentru Rațiu, însă el rămâne o variantă mai viabilă decât cele din Italia, cum ar fi Faraoni de la Verona, Holm de la Atalanta sau Mazzocchi de la Salernitana”, a scris Gazzetta dello Sport, care confirmă informația anunțată în exclusivitate de ProSport în data de 11 decembrie.

Andrei Rațiu vorbește bine română deși a crescut în Spania

Fundașul dreapta a debutat în septembrie 2021 la prima reprezentativă a României, pentru care a evoluat în 13 meciuri. Cu părinții am vorbit mereu în limba română, recunoaște Andrei Rațiu

Andrei Rațiu a explicat pentru FRF TV și cum de vorbește limba română, deși a fost crescut în Spania.

“Prima amintire cu mingea de fotbal este la Unirea, în satul bunicilor, aveam 4-5 ani și mă jucam cu bunicul meu. Cred că datorită lui am ajuns să joc fotbal, ne uitam la meciuri împreună, la televizor.

La 6 ani am venit în Spania. Cu părinții am vorbit mereu în limba română, asta m-a ajutat să nu uit limba. Niciodată nu am luat în calcul să joc pentru Spania, mereu m-am gândit la România. Pentru mine e foarte emoționant momentul de la imn.

Mai ales când jucăm acasă. Mi se face pielea de găină, mă gândesc la multe lucruri și, sincer, îmi vine să și plâng”.