Cum ne sfidează Pițurcă

Pițurcă ne-a bulversat din nou cu un prim unsprezece în care i-a trimis cu forța pe Grozav și pe Bogdan Stancu, parcă să ne facă în ciudă și parcă pentru a ne spune că el e șeful, iar noi, toți fanii naționalei, specialiști și nespecialiști, nici nu contăm, nu existăm. Poate nici nu era atât de important pe cine băga în teren, pentru că în orice formulă am fi luat-o de la trei în sus, dar sfidarea asta cu care ne privește Pițurcă e deranjantă și umilitoare. Pițurcă doar asta știe, să ne umilească, așa cum l-a umilit și pe Mutu, introducându-l în teren la 3-0 pentru Olanda! I-ați văzut fața lui Mutu când a apărut la marginea terenului pentru schimbare, prin minutul 68? Era acrit rău de tot. Și nu cred că ar fi intrat dacă nu ar mai fi crezut, într-un colț al sufletului său, că mai are o mică șansă să ajungă la un turneu final de Campionat Mondial.

După două meciuri în care ne-am arătat (non)valoarea, suntem totuși în cărțile calificării pentru baraj, și chiar cu șanse mari. Să văd ce veți mai avea de comentat dacă Pițurcă ne va duce până la urmă la turneul final! E incredibil la cât de prost jucăm, dar chiar avem șanse mari de a merge în barajul pentru Brazilia. Trebuie doar să batem Ungaria și Turcia la București, ultima o națională extrem de modestă, mai modestă decât a noastră – m-a convins de asta și în meciul de aseară.

Eu zic că la Amsterdam am fi pierdut la scor și dacă Pițurcă ar fi introdus pe teren toată echipa Stelei. Nu am văzut nimic în plus la Gardoș, Chiricheș, Popa, Pintilii și Bourceanu față de ceilalți tricolori care au jucat cu Olanda. Nimic, nimic! Ba din contră! Cât despre Tănase, nici nu mai are rost să comentăm.

În babilonia de aseară, nu a mai avut loc, nici măcar câteva minute, unul dintre cei mai în formă fotbaliști români din ultimul an, Maxim. Iar pentru asta, sunt sigur că Pițurcă nu ne va da nicio explicație. Fiindcă pentru el nu contăm.