TVR a transmis în exclusivitate, dacă nu cea mai mare surpriză din istoria Campionatelor Mondiale de Fotbal, unul dintre primele trei șocuri ale istoriei celui mai iubit sport de pe Planeta Pământ. Argentina – Arabia Saudită 1-2, cu fotbaliștii arabi dând lecții de tehnică și de determinare megastarurilor multimilionare care defilează cu Messi pe emblemă, e, orice s-ar spune, cutremur fotbalistic. Nu mă apuc acum să fac considerații tactice. Are ProSport suficienți oameni care se pricep și/sau care au făcut performanță fotbalistică să-i întrebe. Despre altceva vreau să scriu…
Întrucât prima repriză mi-a scăpat, am vrut să văd, la final, reluările golurilor și ale celor mai importante momente ale istoricului meci. Am rămas siderat când am văzut că, asemeni oricărui bugetar la finele programului, comentatorul, pe care parcă-l frigea subiectul, a dat repede legătura în studio.
Că începeau epocalele știri de la ora 14. Încrezător și răbdător, m-am uitat. Și ce am văzut? Niște poreclite știri banale despre aproape nimic. Absolut nimic despre minunea sportivă pe care omenirea, incluzând și publicul TVR, tocmai o trăise. Mă frecam la ochi și refuzam să cred că e adevărat.
Am peste un sfert de secol de presă, din care vreo 15 ani de emisiuni zilnice. Am văzut și am trăit multe rateuri, dar așa ceva nu mi-a fost dat să văd. Să ai în mână găina cu ouăle de aur și tu s-o bagi în cazan la ciorbă. Orice televiziune care are presiunea audienței și a asigurării surselor de finanțare a salariilor și a taxelor către stat ar fi făcut spectacol. TVR, care a plătit aproximativ 10.2 milioane euro pentru a transmite competiția și care a trimis în Qatar o armată de oameni, nici măcar nu s-a ostenit să mimeze că vrea să exploateze pleașca.
Știți câți oameni are TVR la știri? Vă spun eu, cam 135. În afară de cei de la sport, alți vreo 54. Ei bine, unuia nu i-a trecut prin cap să strângă doi oameni în studio și să sune doi foști mari fotbaliști sau antrenori cu experiență de Campionat Mondial și de meciuri cu Argentina. Hai să zicem Hagi și Iordănescu, doi dintre cei care au bătut în SUA, în 1994, Argentina lui Maradona. Care Maradona n-a jucat atunci, că fumase stricat de la frigider înainte de meciul cu noi, dar care și drogat era trei capete peste panoul publicitar ambulant Messi. Dar a jucat în 1990 cu România, fix la Napoli, unde era zeu. Și a fost anihilat de Rotariu. Care nu cred că nu răspunde la telefon.
Nu cred că ai nevoie de Premiul Nobel în CV ca să-ți treacă prin cap așa ceva. Îți trebuie doar un minim de profesionalism și de interes. Dar, când stai pe un buget care sare lejer suta de milioane anual, nimeni nu îți pretinde performanță și nu te poate da afară de la slujbă nici armata mercenarilor Wagner, de ce să te întrebuințezi? Jurnalismul e greu. Ca și carnea de porc…
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER