Guvernul României ar urma să supraimpoziteze industria jocurilor de noroc cu 40 la sută, iar reprezentanții Federației Organizatorilor Jocurilor de Noroc (FEDBET) avertizează că o asemenea măsură ar duce de fapt la declin economic.
Impozitul minim pe câștig poate ajunge de la 1% la 10%, iar cel maxim ar ajunge la 40%, dar măsura nu e racordată la realitate. Un venit din jocurile de noroc nu e unul garantat, nu e ca un salariu, ia rdecizia e privită de indistrie ca fiind disproporțională. Ce arată analiza Gândul.
Comparația ar trebui să fie făcută între taxarea angajaților din industrie (identică cu a tuturor celorlalți), nu între salarii și premii.
Polemica e plecată și de la faptul că impozitul de 3% pus pe premiile sub 10.000 de lei ar reprezenta toate taxele din jocurile de noroc.
Totuși, taxele și contribuțiile anuale plătite de cei din domeniul jocurilor de noroc sunt de peste un miliard de euro anual, iar impactul industriei de jocuri de noroc este evaluat la aproximativ trei miliarde de euro pe an.
FEDBET notează că în industria respectivă un organizator plătește impozite și taxe anuale cu 400% mai mult față de un operator economic obișnuit.
Apoi, e și problema legată de TVA:
Organizatorul de jocuri de noroc își poate determina venitul abia după ce distribuie premiile cuvenite participanților. Acest venit final este unul cumulat de la toți participanții, făcând imposibilă stabilirea și alocarea TVA individual pentru fiecare jucător (consumator final), așa cum prevede mecanismul convențional – FEDBET
Gândul mai arată că sectorul pariurilor sportive și a jocurilor de noroc are grad de colectare a taxelor de peste 92%, peste media națională. „Totodată, orice diferență apare pana la o colectare absoluta, de 100%se acoperă chiar și în situația în care operatorul ar apela la procedura de insolvență, O.N.J.N. având posibilitatea să execute garanțiile constituite prin efectul legii”
Un alt pericol ar fi aplicarea unei taxe GGR (veniturile brute) comună, majorată substanțial. „O astfel de taxă mărită substanțial va transforma piața neagră într-un adevărat paradis, mai ales pe fondul continuei sofisticări tehnologice a operatorilor de pe piața neagră si a lipsei de partea statului (situație cvasi-identica in toate statele UE) a unor sisteme informatice puternice și a unor resurse capabile să o combată.
Estimările din UE pentru 2024 sunt că peste 70% din veniturile din pariuri si jocuri de noroc, în cele 27 de țări ale UE, sunt încasate de operatori de pe piața neagră.
O taxă pe GGR de 30% este nesustenabilă și va duce la micșorarea sensibila a bazei de impozitare si, implicit, la un grad de colectare mult mai mic decât cel asigurat azi prin taxa de autorizare de 21%.
Mai mult, aceasta nu poate fi posibilă întrucât nu dispunem de sistemele de monitorizare care să facă aceste interogări în timp real. Specificul taxelor la jocurile de noroc este că acestea se plătesc înainte, acesta fiind și motivul pentru care gradul de colectare este atât de bun”, notează sursa citată.
O impozitare suplimentară nu va face altceva decât să îi facă să migreze spre platformele nelicențiate, unde ofertele sunt mai bune și impozitarea jucătorului nu există – specialiștii din domeniul jocurilor de noroc
Aici soluții pentru reglemntarea problemei: Supraimpozitarea jocurilor de noroc, criticată dur: „Piața neagră va deveni un adevărat PARADIS”