Au trecut nouă luni de la moartea lui Mihai Leu, iar pentru soția sa, Anna, timpul nu a reușit să diminueze golul lăsat în urmă de fostul campion.
Fosta parteneră de viață a campionului a vorbit deschis despre cum arată prezentul fără omul alături de care a trăit mai bine de 30 de ani.
Viața de zi cu zi s-a schimbat profund, mai ales în cele mai simple momente. În ciuda durerii, Anna vorbește și despre o legătură care nu s-a rupt, ci doar s-a transformat. Amintirile și lucrurile trăite împreună rămân prezente, chiar și în absența fizică, spune fosta parteneră a sportivului.
Soția fostului campion spune că sunt momente în care instinctul o face să se comporte ca și cum Mihai Leu ar fi încă acolo.
„Viața mea s-a schimbat în toate felurile, mai ales în lucrurile mici. Diminețile și serile sunt cele mai grele, pentru că atunci liniștea apasă cel mai mult, lipsa lui se simte în tot ce făceam împreună, fără să ne dăm seama cât de important era.
Sunt momente în care îmi vine instinctiv să îi spun ceva și atunci realizez că nu mai este. Este un gol pe care nu ai cum să îl umpli, doar înveți să trăiești cu el. Îl simt cel mai aproape în liniștea casei, în momentele în care mă opresc și mă gândesc la el, la noi, la lucruri simple pe care le făceam împreună, care acum au rămas doar ale mele.
Uneori îmi vine să îi spun ceva sau să îl caut cu privirea. Îl simt și în mine, în puterea pe care încerc să o am, de parcă o parte din el a rămas acolo. Este o legătură care nu dispare, doar se schimbă”, a mărturisit soția lui Mihai Leu, într-un interviu pentru revista Viva.
Anna Leu a rememorat și ultimele luni din viața fostului campion, care s-a stins după o luptă lungă cu boala. Spune că, dincolo de suferință, Mihai Leu a rămas lucid și demn până la final.
Chiar și în cele mai dificile momente, nu s-a plâns și a continuat să își păstreze calmul, spune ea.
„În ultimele luni, m-a impresionat cum a dus totul cu o liniște și o demnitate greu de înțeles. Durerea nu mai conta, nu a lăsat-o să îl învingă, și chiar și atunci avea planuri și puterea de a zâmbi. Au fost momente în care speranța revenea.
Ne agățam de fiecare semn mic că e mai bine, de rezultate mai bune la analize, dar știam, în același timp, cât de fragil era totul. Puterea nu venea din cuvinte, venea din noi, din felul în care ne susțineam unul pe celălalt, din priviri, din faptul că eram acolo”, a completat Anna Leu.