Omul român de afaceri care încasează o pensie de 5.000 de euro spune că țara cea mai frumoasă din lume are 100 de ani în fața noastră.
Dumitru Dragomir spune că a văzut cam toate țările de pe Pământ, motiv pentru care poate să afirme că Argentina este cea mai frumoasă, la egalitate cu China.
Primul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a ocupat funcția din 1996 până în 2013, când a fost învins de Gino Iorgulescu, omul care se află în prezent la șefia instituției.
„Mitică de la Ligă” susține și în ziua de azi că a fost îndepărtat fraudulos, prin intervenție politică, mai precis a primului ministru de la acea vreme. Ulterior, a intrat în afaceri și spune că Argentina este cea mai frumoasă țară din lume.
„Am fost foarte duşmănos şi răutăcios cu Ponta după ce m-a dat afară (n.r. – de la Liga Profesionistă de Fotbal). Că m-a dat afară printr-un abuz incalificabil. I-a chemat seara pe patroni și președinți, le-a promis nu știu ce ca a doua zi să voteze invers. Și m-a dat afară.
Și am fost foarte dezamăgit, că aveam un salariu mare, 30 de mii de dolari. Nu mai voiam să fac nimic. Dar la două luni după ce am ieșit, m-am apucat de muncă. Am făcut ce știam eu.
M-am băgat pe imobiliare și am reușit, dar puteam să nu reușesc. Și asta pe care mi-a făcut-o Ponta, stând și gândind, mi-a făcut un bine. Că altfel nu făceam atâția bani, nu construiam blocuri și vile. Îmi ajungeau banii ăia. Ce să faci cu atâția bani?
Am văzut toată omenirea. Am fost handicapat din punctul ăsta de vedere. Mai mult de 120 de cuvinte în limba engleză nu știu, dar m-am descurcat. Dacă știam ce știa fiul meu…
După părerea mea, Argentina este cea mai frumoasă țară din lume. Și China este frumoasă, are o sută de ani în fața noastră”, a spus el, la emisiunea Dan Diaconescu Direct, realizată la CANCAN.
Dumitru Dragomir și-a adus aminte și de perioada în care a ajuns pentru prima dată în viață în Ardeal, cum dirigentele i-a dat o pereche de pantofi și motivul pentru care nu a ajuns un fotbalist mare.
„Era o diferență între sudul nostru și Ardeal de nici nu poți să-ți închipui. Când m-am dus acolo eram sălbatic. Avem niște mâini și picioare crăpate… Mi-a dat pantofi să mă încalț, dar înainte trebuia să dau cu cărămida pe călcâie.
Dirigintele era Țiței, un mare handbalist. Eu aveam calități. Fugeam ca un speriat. Aveam o viteză nemaipomenită, dar nu aveam educație sportivă.
Datorită calității pe care mi-a dat-o Dumnezeu puteam să ajung fotbalist mare, dar nu știam cu «dânsa» (n.r. – mingea).
Eu am jucat în echipa lui Halagian. Ulterior m-am întâlnit și cu el și cu cel care mi-a rupt piciorul. După aia l-am angajat pe Halagian la mine”, a mai precizat fostul președinte al LPF.