Tot ce trebuie să știți despre finala Cupei României, CFR Cluj – Hermannstadt! E ultimul act cu numărul 87 din istorie. SPECIAL

Echipa de fotbal CFR Cluj întâlnește formația FC Hermannstadt, miercuri, de la ora 20:30, pe Arena „Francisc Neuman” din Arad, în finala Cupei României.

Este a 87-a finală disputată, la cea din 1988 trofeul fiind considerat nedecernat. 10 dintre ele au fost decise de prelungiri, iar 9 la loviturile de departajare.

CFR Cluj – Hermannstadt, meciul care decide câștigătoarea Cupei României

La trei dintre finale a fost nevoie de rejucare. La prima, cea din 1934, după ce la cea inițială scorul a fost 3-2 pentru Ripensia, cei de la „U” Cluj au contestat-o, pe motiv că au considerat meciul având caracter amical și din acest motiv introduseseră în echipă doi amatori, astfel respectivul meci a fost anulat. La rejucare, când clujenii au considerat finala ca meci oficial l-au pierdut cu… 0-5!

La celelalte două motivul a fost altul, neexistând pe-atunci în regulament loviturile de departajare, în caz de egalitate finala se rejuca.

În 1940 acest lucru s-a întâmplat de patru ori, până ce Rapid s-a desprins de Venus. Iar în 1973 de două ori până ce Chimia Râmnicu Vâlcea s-a impus în fața Constructorului Galați.

Vezi galeria foto
12 poze

CFR Cluj

• Este pentru a 39-a oară în faza superioară a competiției (de când intră prim-divizionarele)
• A câștigat de 4 ori trofeul (2007/08, 2008/09, 2009/10, 2015/16)
• A fost o dată finalistă (2012/13)
• Ocupă locul 14 în clasamentul all-time, având linia: 95. 45. 20. 30. 123-108. 110

Hermannstadt

• Este pentru a 8-a oară în faza superioară a competiției (de când intră prim-divizionarele)
• A fost o dată finalistă (2017/18)
• Ocupă locul 31 în clasamentul all-time, având linia: 32. 20. 6. 6. 60-27. 46

În loc de statuie, i-au făcut mural! Cum arată pictura dedicată lui Gică Hagi și ce dimensiune are

18:29

Concordia Chiajna – Chindiei se joacă ACUM. Celea deschide scorul cu o lovitură de cap. Cele două echipe speră la un loc în play-off-ul Ligii 2

18:28

Nu s-au mai întâlnit în cupă

În cadrul cupei cele două nu s-au mai întâlnit. În prima ligă, bilanțul confruntărilor lor este: 12 partide, 7 victorii CFR, 3 egaluri, 2 victorii Hermannstadt, 15-7 golaveraj.

Bilanț confruntări Dan Petrescu – Marius Măldărășanu

Nu s-au mai întâlnit vreodată în cupă. Doar în campionat, după cum urmează,

• 2022/23: Hermannstadt – CFR 2-3; CFR Cluj – Hermannstadt 0-1
• 2024/25: Hermannstadt – CFR 0-0; CFR – Hermannstadt 1-0

Dan Petrescu va lua o pauză după finala Cupei României, dintre CFR Cluj și Hermannstadt: „Nu sunt sănătos, trebuie să am grijă de mine!”

Au mai câștigat trofeul…

Dintre componenții celor două finaliste care efectiv au mai câștigat Cupa României sunt 5 jucători, 4 de la clujeni, 1 de la sibieni. Din partea CFR este vorba de C. Deac de 3 ori, Camora, Păun-Alexandru câte o dată, toți chiar cu CFR Cluj, primul între 2007-2010, ceilalți doi în 2016, iar lor li se alătură și F. Iacob, care a câștigat-o anul trecut cu Corvinul. De la Hermannstadt, doar Găman a mai câștigat trofeul, o dată, cu Astra în 2014.

Sunt însă din cele două grupări oameni care au câștigat Cupa în alte țări. De la CFR: Korenica a câștigat 2 cupe ale Kosovo, pe prima cu Prishtina în 2019/20, pe a doua cu Ballkani în 2023/24; Graovac a câștigat Cupe Bosniei-Herțegovina în 2017/18 cu Željezničar Sarajevo; Sinyan pe cea a Norvegiei în 2017 cu Lillestrøm; Emërllahu pe cea a Kosovo în 2023/24 cu Ballkani. Iar de la Hermannstadt, doar Antwi, pe cea a Armeniei în 2022/23 cu Urartu.

Pentru readucere aminte, iată echipa care a jucat în finala din 2016 (câștigată cu Dinamo la lovituri de departajare) care a adus ultima cupă pentru CFR: Tr. Marc – Tiago Lopes, Larie, A. Mureșan, Camora / cpt – Gomelt (46 Cristian López), Petrucci, Juan Carlos – Jakoliš, Bud (59 Beleck), Nouvier (80 Vitor Bruno). Antrenor: Toni Conceição. Așadar, îl regăsim pe Camora, pe parcursul acelei ediții jucând la clujeni și Păun-Alexandru.

Iată și echipa lui Hermannstadt care a jucat acea finală din 2018 (pierdută, 0-2, cu CSU Craiova), când încă era echipă de eșalon secund: Căbuz – Al. Coman, R. Crișan, Ionuț Stoica, Tătar – Boboc, Dâlbea / cpt (64 Curtean) – P. Petrescu, Blănaru (77 Dumitriu), Hergheligiu (69 C. Neagu) – Bg. Rusu. Antrenor: Alexandru Pelici Drăghicescu.

După cum se poate observa, doi dintre jucătorii de-atunci se mai regăsesc și astăzi în lotul sibian, portarul Căbuz alături de fundașul central și totodată căputanul echipei, Ionuț Stoica.

Golgeterii

Până la finală nu există golgeteri detașați în această ediție. Sunt doi cu câte 3 reușite, cifra cea mai mare de până acum, M. Ștefănescu (FCSB) și Indrei (Unirea Alba Iulia), ambii ieșiți de ceva timp din competiție. După ei sunt mulți cu câte 2 goluri, printre aceștia Aly Abeid, Kamara, respectiv Sg. Buș și Ianis Stoica, de la cele două finaliste. Este posibil ca și ceilalți colegii ai lor să marcheze în finală atâtea goluri înccât să devină golgeterii acestei ediții a cupei.

Elemente istorice ale finalelor

# Apropo de această din urmă finală, a fost singura la care au lipsit echipele de prim eșalon, Chimia Râmnicu Vâlcea fiind din al doilea, iar Constructorul Galați din al treilea.
# Metalul Reșița (1954), Arieșul Turda (1960/61), Chimia Rm.Vâlcea (1972/73), Rapid București (1974/75) și Corvinul Hunedoara (2023/24) sunt echipele din eșalonul secund care au câștigat finala. CFR Turnu Severin ocupase locul 1 în seria I a Diviziei B în ediția 1940/41. Însă în 1942/43 când a câștigat Cupa, nu mai exista campionat intern din cauza războiului. În afara acestor patru echipe, au mai ajuns în ultimul act din eșaloanele inferioare: CAMT Timișoara (1937/38), Flacăra Mediaș (1951), Energia Metalul Câmpia Turzii (1956), CSM Baia Mare (1958/59), Dinamo Obor (1959/60), Siderurgistul Galați (1962/63), Foresta Fălticeni* (1966/67), Constructorul Galați* (1972/73), CSU Galați (1975/76), FC Baia Mare (1981/82), Hermannstadt Sibiu (2017/18). Echipele care au * proveneau din al treilea eșalon.
# Cele mai multe finale le-a câștigat Steaua, 23.
# Cele mai multe consecutive au revenit Rapidului, 6.
# Cele mai multe finale pierdute le are Dinamo, 9.
# În 1935, CFR București – Ripensia 6-5, a fost finala cu cele mai multe goluri, 11, e drept jucată cu prelungiri. Finala fără prelungiri cu cele mai multe goluri a fost cea din 1990, Dinamo – Steaua 6-4, deci 10.
# Cele mai dezechilibrate finale: Rapid – „U” Cluj-Sibiu 7-1 (1941/42), Steaua – Foresta Fălticeni 6-0 (1966/67) și Univ. Craiova – „Poli” Timișoara 6-0 (1980/81).
# Cel mai des scor întâlnit în finală, 2-1, de 18 ori.
# Va fi a 25-a finală la care lipsesc echipele bucureștene. Va fi abia a 3-a finală între echipe ardelene. Precedentele două au fost: cea din 1956, Progresul Oradea – Energia Metalul Câmpia Turzii 2-0 și cea din 2022/23, Sepsi OSK Sfântu Gheorghe – Universitatea Cluj 0-0 (5-4, d.l.dep.).
# Trofeul a fost câștigat de 24 echipe aparținând de 18 localități (București, Craiova, Cluj, Ploiești, Timișoara, Arad, Turnu Severin, Reșița, Oradea, Turda, Râmnicu Vâlcea, Petroșani, Bistrița, Giurgiu, Voluntari, Ovidiu, Sfântu Gheorghe, Hunedoara).
# Fotbalistul cu cele mai multe finale jucate este Marius Lăcătuș, 10, tot el alături de rapidiștii Ion Bogdan, Vintilă Cossini și Gheorghe Rășinaru având cele mai multe trofee câștigate, câte 6.
# Bogdan Stelea a apărut în finală cu cele mai multe echipe, 4 (Dinamo, Steaua, Rapid și Unirea Urziceni).

7 arbitri străini până acum la centru

# Mircea Lucescu este antrenorul care a apărut în cele mai multe finale, 7, în timp ce Ioan Andone a câștigat cele mai multe, 4. Raportându-ne la prezent, pentru Dan Petrescu este a doua finală, prima fiind cea in 2008 pierdută cu Unirea Urziceni chiar în fața echipei pe care o conduce acum, CFR Cluj. Pentru Marius Măldărășanu este o premieră.
# Finala din 1949 a fost prima condusă de un arbitru din afara Bucureștiului, Adalbert Kincs din Lugoj.
# 7 finale au fost conduse de arbitri străini: Andries van den Leeuwen (Olanda) în 1964 (Dinamo – Steaua); Erwin Vetter (Germania de Est) în 1966 (Steaua – UTA); Marc Batta (Franța) în 1999 (Steaua – Rapid); Urs Meier (Elveția) în 2001 (Dinamo – Rocar); Alain Sars (Franța) în 2003 (Dinamo – Național); Laurent Duhamel (Franța) în 2005 (Dinamo – Farul); Daniele Orsato (Italia) în 2012 (Dinamo – Rapid).
# Emil Kroner a condus cele mai multe finale, 5 (între 1938/39, două din 1939/40, 1942/43 și 1947/48), e drept, una a fost o rejucare (cea din 1939/40. Este urmat cu câte 4 de Cristian Balaj (2001/02, 2003/04, 2008/09 și 2012/13), Dan Petrescu (1982/83, 1983/84, 1984/85 și 1988/89) și Denis Xifando (1933/34, 1934/35, 1936/37, 1937/38).

Arbitrul central Andrei Chivulete in meciul de fotbal dintre Sepsi OSK Sfantu Gheorghe si Universitatea Craiova, contand pentru Liga 1 Betano, desfasurat pe Stadionul Municipal din Sfantu Gheorghe, vineri 15 martie 2019. © FOTO Razvan Pasarica/SPORT PICTURES

#Pentru Andrei Chivulete, arbitrul actualei finale, este o premieră. El devine astfel al 53-lea arbitru care va oficia într-o finală de Cupa României, al 26-lea care reprezintă Bucureștiul.
# Arbitri autohtoni care au condus finala au provenit din 17 localități: 25 din București; 3 – Brașov; 2 – Arad, Râmnicu Vâlcea; 1 – Alba Iulia, Baia Mare, Bârlad, Carei, Cluj, Constanța, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Lugoj, Oradea, Pitești, Timișoara, Vaslui.
# Finala din 2023 a fost prima cu sistem VAR.
# 73 dintre finale s-au jucat la București, stadionul care le-a fost de cele mai multe ori gazdă fiind fostul „23 August” devenit ulterior Național, în 39 de rânduri (două meciuri fiind la finala rejucată din 1973). Dacă le adăugăm și pe cele 6 de pe Arena Națională, acel loc ridică la 79 numărul găzduirilor.
# În afara Bucureștiului, doar alte 7 orașe au mai găzduit ultimul act: Ploiești de 4 ori, Brașov și Sibiu de câte 2 ori, Timișoara, Piatra Neamț, Târgu Jiu și Iași. Acum, Arad va deveni al 8-lea.
# Finala din 1952, CCA – Flacăra Ploiești, a fost prima în care s-au făcut schimbări de jucători.
# Finala din 1960, Progresul București – Dinamo Obor, a fost prima care a permis acces câștigătoarei în cupele europene.

Sunt 14 finale cu cartonașe roșii

# Finala din 2020, FCSB – Sepsi, s-a jucat fără spectatori, din cauza pandemiei de covid 19. De asemenea, a fost prima în care s-au făcut 5 înlocuiri de jucători. Și finala din 2021, CSU Craiova – Astra, s-a jucat cu public redus, tot din cauza pandemiei.
# Cele mai multe goluri într-o finală au reușit 5 jucători, cu toții câte o „triplă”: Gheorghe Georgescu (CFR București) în 1935, Mircea Dridea (Petrolul) în 1963, Gheorghe Tătaru (Steaua) în 1971, Florin Răducioiu (Dinamo) în 1990 și Sabin Ilie (Steaua) în 1997.
# Finala din 1965, Știința Cluj – Dinamo Pitești, a fost prima disputată în nocturnă.
# Marcatorul primului gol din penalty dintr-o finală a fost surprinzător un portar, William Zombory de la Ripensia, în finala din 1935 cu CFR București.
# În aceeași finală a avut loc primul autogol din ultimul act, Ladislau Újlaky de la CFR București.
# În 14 finale s-a lăsat cu eliminați: 1961, 1975, 1985, 1987, 1991, 1993, 1996, 1998, 2000, 2002, 2003, 2007, 2019 și 2020.
# Dumitru Macri de la Rapid a devenit primul jucător eliminat într-o finală, cea din 1961, contra Arieșului.
# Finalele cu cei mai mulți eliminați, câte trei, au fost, culmea, cele două dintre Rapid și Universitatea Craiova, de fiecare dată câte un jucător de la giuleșteni și doi de la olteni: prima din 1975, Al. Neagu, respectiv Deselnicu și Berneanu; a doua din 1998, Nanu, respectiv Năstasie și Val. Suciu.
# Iugoslavul de origine ungară Wilim Šipoš a devenit primul fotbalist străin prezent într-o finală și totodată câștigător al Cupei României, cea din 1939, Rapid – Sp. Stud. 2-0. Albanezul Roland Agalliu a devenit primul fotbalist străin prezent într-o finală și totodată câștigător al Cupei României din perioada postbelică, cea din 1991, Univ. Craiova – FC Bacău 2-1.

9 antrenori străini au cucerit trofeul

# Antrenorul Universității Craiova din 1998, fostul mare internațional spaniol Alexanko, a devenit primul tehnician străin de după război prezent într-o finală a Cupei României.
# Au cucerit trofeul 9 antrenori străini: „Toni” António da Conceição Silva Oliveira și Cristiano Bergodi – de câte 2 ori; Dario Bonetti, Jenö Konrád, Kálmán Konrád, Andrea Mandorlini, Devis Mangia, Marinos Ouzounidis și Josef Uridil – câte o dată.
# Portughezul Semedo și argentinianul Ruiz au devenit primii străini care au înscris într-o finală de Cupa României, cea din 2008 (pentru CFR Cluj împotriva Unirii Urziceni). După ei alți 10 au făcut-o: Peralta și Culio în 2009; Bokila în 2013; Juan Carlos, Cristian López și Gnohéré în 2016; Gustavo în 2018; Eric în 2019; Boé-Kane în 2021; Rušević în 2024.
# Finala din 2021/22, Sepsi – FC Voluntari, a fost prima care a opus doi frați, István Fülöp vs Lóránd Fülöp.