Ne mai mințim? Sau acceptăm că suntem jos?

Ne mai mințim mult? Da? Ok! Am jucat bine cu Muntenegru, dar am avut ghinion. Dacă intra șutul lui Mitriță din prima repriză, altfel erau lucrurile acum. Am arătat determinare – cretină replică – și curaj. Iar dacă la Ploiești veneau Jovetic și Marusic am fi avut misiunea mai ușoară, Muntenegru s-ar fi desfăcut și „viteziștii” noștri s-ar fi distrat cu defensiva lor. Chiar și așa, să se considere mulțumiți că au scăpat cu 0-0 apărându-se agresiv și aglomerat.

Sună bine, nu? Ce contează care-i realitatea, contează felul în care o pictezi. Primul care spune minciuna pune umărul la transformarea ei în adevăr. Oricum, muncim, avem grafică mișto la postările de pe Facebook, dăm jucători la interviuri și acțiuni cu sponsorii. Se face treabă, se muncește.

În regulă, acum realitatea!

Suntem într-o groapă din care nu ne mai scoate nici cea mai bine antrenată echipă de pușcași marini. Și nu doar pentru că – o să acceptăm oare? – avem fotbaliști mai puțin talentați decât cei din fotbalul mare al Europei. Ci și pentru că suntem niște putori. Și, pentru a ilustra această jignire pentru care ProSport va lua cel puțin un „minus 50 de like-uri pe Facebook”, aduc din nou în față exemplul cu selecționerul și studiul adversarului.

Contra, cel care se poate duce la OSIM să înregistreze acel „haida-haida” cu care dirijează naționala spre careul advers, nu are foarte multe de făcut. A abandonat stresul antrenoratului și s-a făcut selecționer. Are timp, timp în care trebuie să studieze, să își scoată fișe. Să urmărească prestațiile jucătorilor, să le știe starea fizică, chiar și pe cea emoțională. Dar să știe și absolut fiecare aspect despre adversari. De când știam că jucăm cu Serbia, vă întreb? Din ianuarie, vă zic tot eu! Ei bine, în tot acest timp Cosmin Contra nu a fost capabil să afle tot ceea ce e de aflat despre adversari. 

Așa cum ați putut citi în ProSport acum câteva zile – motiv pentru care au mai venit niște unlike-uri – Contra ne-a informat că Prijovic, rezervă la sârbi, e un jucător „bătăios, dar fără cifre”. Asta ne spune selecționerul despre un fotbalist cu 42 de goluri în ultimul sezon și un pic. 42, cât toată echipa lui Contra. Habar n-avea? Așa zic și eu, habar n-avea cine e Prijovic și ce rezultate are. 

Da, suntem putori. Ne răsfățăm cu bula unui fotbal intern care nu produce altceva decât zoaie și patroni-antrenori, ne hăhăim cu „te întrerup Ilie, patronul FCSB în direct prin telefon” și adormim cu reluările de la Voluntari – Concordia, pe o lumină galben-hepatită și cu 35-40 de oameni în tribune. Și, evident, ne alintăm cu victoriile fake ale naționalei în amicale. Cele cu echipa a doua a Suediei și cu Israelul format din retrași și supraponderali. 

Deci? Ne mai mințim? Suntem buni, frumoși, deștepti, nu? Să sperăm că Prijovic va rămâne fără cifre și după meciul de luni.