Era minutul 70 al meciului Liverpool – Manchester, 1-0 pentru gazde. În fața băncii de rezerve a lui United, îmbrăcat elegant la costum, David Moyes dansa acel tango dezarticulat al managerului condus pe tabelă, cu mâinile în aer, cu pași în dreapta, apoi în stânga, cu o căutătură jumătate speranță, jumătate disperare. În spatele lui, Anderson, Ashley Young și Javier Hernandez urmăreau jocul, însă din când în când trăgeau cu coada ochiului la managerul lor, cu o curiozitate pe care nu o arătau atunci când în fața lor se ridica silueta încă dreaptă a lui Alex Ferguson.
Scoțian și el, lăsat moștenire de omul care a creat Manchester United modern, Moyes are în față o misiune titanică. În primul rând, trebuie să câștige încrederea propriilor fani și jucători, iar începutul nu e tocmai încurajator. În 3 etape, United a făcut doar 4 puncte și are două meciuri la rând în care nu a marcat, iar cântecul „Come on David Moyes”, auzit în peluza suporterilor lui Manchester pe Liberty din Swansea, în prima etapă, s-a transformat în „We are champions and we play s***”, în ultimele minute ale meciului de pe Anfield.
La finalul aceleași partide, fanul de PR al lui United, Usain Bolt, a postat pe Twitter: „David Moyes, avem nevoie de un mijlocaș de creație. ACUM!”. Asta era duminică, iar după 24 de ore, David Moyes avea să termine jenant campania de transferuri de vară. În 3 luni, campioana Angliei a cumpărat un singur jucător semnificativ, pe Marouane Fellaini, și acela cu câteva minute înainte de termenul limită. Mijlocașul belgian a costat 33 de milioane de euro, un preț considerat prohibitiv de fanii lui United, și a venit pe Old Trafford de la fostul club al lui Moyes, Everton.
În această vară, United i-a ratat pe Fabregas, Thiago Alcantara, Ozil și Ander Herrera, motivele invocate fiind diverse. Media engleză pune campania dezastruoasă pe seama lipsei de experiență a noului președinte, Ed Woodward, un bancher iscusit în plasarea de capital, dar habarnist încă în materie de capricii de jucători. Niciun ziarist britanic nu a avut deocamdată suficient curaj să scrie că David Moyes este de fapt principala cauză. Privit cu rezerve chiar de fanii și jucătorii lui, roșcovanul care n-a câștigat nici un trofeu cu Everton nu prezintă în acest moment încredere pentru marii fotbaliști ai lumii. Odată cu retragerea omului care-și mesteca rivalii ca pe chewing-gum, clubul a intrat într-o criză de imagine nemaiexperimentată din mileniul trecut. Lui Alex Ferguson i-au trebuit 27 de ani să o scoată pe United din umbra lui Liverpool, dar David Moyes nu va avea la dispoziție același timp să iasă din umbra lui Alex Ferguson.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER