DUREREA ZEULUI

Londra. Penultima zi a Campionatului Mondial de atletism. Sesiunea de seară.

E ultima cursă din cariera unui personaj fabulos. Atletul complet. Personajul carismatic. Jamaicanul care iubește sportul și oamenii. El e întruchiparea generozității. Amestec de talent cu un vagon de muncă.

E ultima cursă a carierei și aurul îi licărește fix în minte. Ține medaliile la degetul mic și-a dat uitării bronzul din finala de la 100 m. Pentru că urmează startul în ștafeta de 4×100 m. Primează spiritul de echipă. E proba complementarității. Și Usain e pe ultimul schimb. Desigur.

Pe schimbul 3 stă camaradul Yohan Blake. Bățul magic va fi purtat de Julian Forte pe-al doilea schimb. Iar tălpile lui Omar McLeod s-au împrietenit deja cu mult hulitul block-start.

Jamaica deține doar al treilea timp al sezonului – 37,95 – și pleacă de pe culoarul cinci. Pe brațe va fi purtată Marea Britanie de 60.000 de suflete. E posesoarea celui de-al doilea timp al anului – 37,76 – , și șansele sporesc. Favorită, cel puțin pe hârtie, nu pe portativ, e ștafeta Statelor Unite, cu un cvartet de vis – Rodgers, Gatlin, Bacon, Coleman (37,70 season best).

Dar toți ochii din arenă scanează dinții legendei. Usain își lărgește zâmbetul. Ca la prima cursă. Exact ca la primul titlu olimpic din Beijing. Sau la stabilirea recordului mondial din Berlin – 9,58. Sau la descalificarea de la Daegu când a furat startul. Sau la înfrângerea de săptămâna trecută. E relaxat. Pare că deține din nou controlul. Sau poate doar mimează echilibrul?

Se pleacă tare. Ca din pușcă. Se merge cap la cap. Cu avans pentru Statele Unite și Marea Britanie. Se intră pe turnantă. Urmează ultimul schimb. Adrenalina pompează în vene! Stadionul huruie! Camerele TV par că transpiră. Jamaica schimbă a treia. Dar ce emoții? Bățul e la Usain! Britanicul Mitchell-Blake și americanul Coleman au un pas în fața lui Insane, dar Bolt amenință! Își ia rolul în serios. Compasul îl ajută! Dar face doar patru pași. Fața-i schimonosită de durere. Calcă parcă pe vârfuri de sulițe și se prăbușește. Nu i se poate întâmpla tocmai lui… Își atinge instinctiv cvadricepsul piciorului stâng…

Între timp… Cronometrul ațipește când dă nas în nas cu Mitchell-Blake, 37,47, cel mai bun timp al sezonului. Americanii iau argint (37,52), japonezii încheie cu bronz (38,04). O parte a publicului savurează succesul urmașilor lui Linford Christie. Dar cei mai mulți au inima zdrobită.

Blake pune timid o mână pe umărul lui Bolt. Vion și ceilalți doi galben-verzi. Și omul cu căruciorul. Cu căruciorul! Pentru el! Usain! În ultima cursă a carierei. Nu mai poate juca niciun rol. E el. Chiar el. Cu privirea pierdută. Cu sentimentul că milioane de oameni l-au vrut acolo. Să-și bombeze pieptul pe linia de finiș. Să facă semnul spre cer. Și încă un tur de stadion. N-a fost să fie…

Cauzele accidentării Fulgerului? Corina Țifrea, voce puternică în atletismul românesc, explică la microfonul Eurosport. „Nu e vorba de o luxație, ci de o contractură a mușchiului. Iar cauzele pot fi: suprafața dură a pistei, o încălzire superficială sau o lipsă de hidratare”.

N-a fost să fie seara lui. Chiar și Zeii mai suferă câte o contractură musculară. N-a fost să fie final cu aur și tot ritualul.

Dar rămânem cu o mie de imagini în minte și un zâmbet mereu natural.

Pentru că…

11 titluri mondiale

9 medalii olimpice

Deținător a trei recorduri mondiale

Și multe altele…

Mulțumim, Usain!

P.S. Fotografii aflați la nivelul pistei au imortalizat mai multe momente de după prăbușirea lui Bolt. Această fotografie arată că accidentarea s-ar fi produs la nivelul cvadricepsului piciorului stâng.