Cal cu mânere, sărituri, sol și inele sunt finalele în care România va avea reprezentanți la Mondialele de la Londra.

Mondialele de gimnastică de la Londra debutează astăzi (ora 12:00), când sunt programate calificările băieților. Astfel, după încheierea tuturor evoluțiilor se vor cunoaște sportivii care vor fi prezenți în finala de la individual compus și în cele șase finale pe aparate.

Mondialele de la Londra au transformat Academia lui David Beckham într-un veritabil templu al gimnasticii

Mondialele de gimnastică, întrecere ce debutează mâine la Londra, a acaparat și unul din reperele fotbalistice de marcă din sudul metropolei, Academia de fotbal a lui David Beckham. Aflată în apropierea sălii unde va avea loc concursul, Millennium Dome, în Greenwich, școala „patronată” de fostul căpitan al Albionului a fost transformată în spațiu de antrenament.

Astfel, pentru a fi făcut funcțional, unul dintre cele două terenuri acoperite ale Academiei a suferit schimbări radicale. Peste gazonul sintetic s-a așternut un grătar de plastic, acoperit cu o mochetă specială, pe care s-au montat aparatele. Cele patru săli improvizate, despărțite de panouri negre, au fost împărțite egal, între băieți și fete. „Condițiile sunt extraordinare, aici toată lumea face sport. Ne pregătim având lângă noi niște gâgâlici de 4, 5 sau 6 ani care dau cu piciorul în minge, pe un teren înconjurat de mantinele gonflabile, ca să nu fie rănite de cum ar putea sări mingea”, ne-a declarat antrenorul coordonator, Nicolae Forminte.

Astăzi, în debutul Challenge Cup, „Stejarii București” au reușit o victorie spectaculoasă în fața celor de la Overmach Parma, 21-9. Talonerul echipei, Bogdan Zebega a explicat, pentru ProSport, ce a stat în spatele succesului, precum și ce vor pregăti rugbiștii români, săptămâna viitoare pentru francezii de la Bourgoin

„Stejarii București”, echipă care reprezintă România în a doua competiție valorică intercluburi din Europa, Challenge Cup au debutat cu dreptul în ediția 2009-2010. Elevii lui Serge Lairle, Eugen Apjok și Cristi Brănescu au trecut, astăzi, pe teren propriu, de echipa Overmach Parma, cu 21-9 (11-9).

Călit în Legiunea Străină, Florin Zalomir a ignorat accidentarea gravă din debutul finalei cu Italia și a tras până la capăt

Rareș Dumitrescu a fost eroul echipei României de sabie, el punctând decisiv pentru titlul mondial, însă cel care a strâns simpatiile tuturor a fost Florin Zalomir. Deși și-a pierdut doi dinți și „căderea” măștii a scos la iveală o falcă umflată, ieșeanul a ignorat durerea.
Fire rebelă, cu o personalitate puternică, Florin Zalomir și-a arătat, la Mondialele din Antalya, caracterul de învingător. Campion național en-titre, el a dovedit încă o dată că este un om de echipă. Lovitura dură pe care a resimțit-o de la adversarul din Peninsulă nu a făcut decât să îl ambiționeze mai mult. „În clipa aceea a fost cumplit, îmi pierdusem un dinte jumătate. Simțeam că nu mai văd de durere. Am tras de mine și mi-am zis că, cu astfel de șanse, de a fi în finală la Mondiale, nu te întâlnești prea des”, explică el. Rănit, dar nu învins, spre uimirea întregii asistențe din sala „Expo Center” din Antalya, Zalomir și-a pus masca și a reluat lupta.

Gimnastica românească este în fața ultimului mare examen al anului 2009, Campionatul Mondial (13-18 octombrie), ce programează întrecerile individuale și finalele pe aparate (fără concursul pe echipe). După cele trei medalii cucerite anul acesta la Europene (două de argint și un bronz), delegația României țintește trei medalii și la Londra.

La feminin, surpriza o poate furniza campioana europeană de junioare din 2008, la bârnă, Ana Porgras (foto), o gimnastă carismatică, ce amintește de Svetlana Horkina. Debutantă la o competiție a senioarelor, gălățeanca va concura pentru titlul la individual compus, însă evoluția fără greșeală la bârnă, unde are unul dintre cele mai valoroase exerciții din lot, îi poate asigura prezența pe podium și la acest aparat. Șansele de medalie sunt legate de Ana Maria Tămîrjan, esențial fiind să prindă o zi în care problemele de sănătate să nu o deranjeze foarte tare.

Vicecampion european la sărituri, Flavius Koczi este gimnastul spre care se îndreaptă speranțele de podium la masculin. Pentru a avea mai multe șanse la medalie, acesta va face doar trei aparate – sărituri, sol și cal cu mânere. De remarcat este revenirea multiplului campion mondial și european, Marian Drăgulescu, un adevărat jolly-joker al lotului.

După o verificare utilă la Naționalele de la Buzău, urmată de alta în compania echipei Germaniei și Elveției, componenții lotului masculin de gimnastică au pornit spre CM de la Londra cu gândul de a urca de două ori pe podium.

Cu patru zile înaintea debutului CM de gimnastică, delegația tricoloră a pornit ieri-dimineață spre Londra. Cu două gimnaste experimentate, medaliate la CE din acest an – Ana Maria Tămîrjan și Gabriela Drăgoi -, ambele însă cu probleme de sănătate, și două debutante – Diana Chelaru și Ana Porgras, România țintește o medalie în concursul feminin. Antrenorul Nicolae Forminte vorbește despre șansele realizării obiectivului.

Pe cine mizați pentru titlul pe patru aparate?
Tămîrjan și Porgras vor face individualul compus. În funcție de ce se va întâmpla acolo vom decide dacă vom mai schimba, având un răgaz de 24 de ore înainte de concurs.

De ce a fost preferată Porgras Dianei Chelaru la individual compus?

Zoltan Kelemen și-a depășit condiția și a luptat pentru visul lui, în ciuda faptului că poartă o proteză de sticlă la ochiul drept. Săptămâna trecută, ProSport vă spunea povestea de viață a singurului român din patinajul artistic calificat la JO. După câteva zile libere, Zoli s-a întors la antrenamente, țintind locul în primii 24 la Vancouver.

La prima oră a dimineții, Patinoarul „Mihai Flamaropol” este pustiu. Doar cinci sportivi din lotul României de patinaj artistic brăzdează cu patinele gheața alburie, peste care s-a așternut un strat de zăpadă. Mașina care face gheața este defectă, așa că antrenamentul s-a redus la câteva elemente repetate în porțiunile unde suprafața este mai netedă.

Rio de Janeiro a intrat aseară triumfal, la Copenhaga, în istoria modernă a olimpismului. Membrii CIO au ales orașul brazilian drept gazda ediției din 2016 a Jocurilor Olimpice de vară (5-21 august).

O alegere în care a cântărit foarte mult faptul că America de Sud nu a organizat niciodată această competiție, dar și principiul rotației continentelor. În runda decisivă, Rio (66 de voturi) a fost preferat Madridului (32).

Astfel, după ce a găzduit în 2007 Jocurile Panamericane, orașul brazilian va organiza CM de fotbal în 2014 și Olimpiada din 2016. Celebrul carnaval, plajele întinse, tradiția școlii de samba și uriașa statuie a lui ­Iisus vor deveni pilonii spiritului de sărbătoare olimpică. Totul oglindit în moto-ul: „Trăiește-ți pasiunea”. Cu cel mai mare buget destinat organizării JO, în jur de 15 miliarde de dolari, și cu suportul legendarului Pele și al președintelui statului Luiz Inacio Lula da Silva, cel de-al doilea oraș ca mărime din Brazilia pregătește JO în patru zone celebre: Barra, Maracana, Copacabana și Deodoro.

Orașul Rio de Janeiro va găzdui, în 2016, ediția a XXXI-a a a Jocurilor Olimpice, prima în America de Sud din istoria competiției, conform rezultatului scrutinului ce a avut loc la Copenhaga.

Metropola braziliană a fost susținută la Copenhaga, la prezentarea dosarului de candidatură, de președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, care a subliniat dreptul Americii de Sud de a organiza pentru prima dată JO.

„Orașul Rio este pregătit. Dați-ne această șansă”, le-a cerut Lula da Silva membrilor CIO, înainte de desemnarea gazdei JO din 2016.

La 13 ani după ce a debutat în golful profesionist, Tiger Woods a devenit primul sportiv în activitate al cărui venit depășește bariera simbolică de un miliard de dolari. Americanul mai stabilește astfel un record, după ce și-a adjudecat și titlul de cel mai bogat sportiv de pe Planetă.

Desemnat, cu puțină vreme în urmă, pentru a opta oară consecutiv cel mai bine plătit sportiv din lume, Tiger Woods (33 de ani) contabilizează conștiincios premii și contracte de sponsorizare care îi rotunjesc venitul, conferindu-i un avans imposibil de recuperat în ierarhia câștigurilor. La finalul unui an în care o accidentare suferită la ligamentele încrucișate l-a ținut departe de terenul verde mai bine de opt luni, ceea ce l-a determinat pe unul dintre principalii lui susținători financiari să se retragă, americanul a contabilizat totuși 110 milioane de dolari numai din sponsorizări. Sumă la care se adaugă încă 10,5 milioane de dolari obținute în concursurile oficiale, totul cumulat cu cele 900 de milioane câștigate de-a lungul carierei. Astfel, liderul ierarhiei mondiale din golf și-a câștigat locul în analele sportului, bifând cel mai mare venit întâlnit vreodată la un sportiv profesionist, peste un miliard de dolari.

La o săptămână după ce a suferit în Germania o intervenție chirurgicală de reconstituire a tendonului ahilian drept, Sandra Izbașa s-a întors în țară

Accidentată grav la un antrenament în urmă cu 10 zile, Sandra Izbașa are puterea să viseze din nou. Ea a revenit în țară, călcând singură, fără cârje, purtând însă un dispozitiv special la piciorul drept, păstrând ghipsul doar la mâna stângă.

Operată în urmă cu o săptămână la clinica din Mainz, lângă Frankfurt pe Main, Sandra Izbașa a început lupta cu propriul organism. Operația de reconstituire a tendonului ahilian la piciorul drept, realizată după o tehnică de ultimă oră, ce cuprinde introducerea unui tub organic care în șase luni se va resoarbe în organism, a accelarat și procesul de recuperare. Astfel, la numai trei zile după operație, campioana olimpică la sol învăța să pășească din nou, singură, ajutată de o cizmă specială, comandată de profesorul doctor Heinz Lohrer tocmai la Munchen. „Este un dispozitiv special, făcut pentru ea, care îi permite să treacă de la extensie la flexie, gradat. Ea poate păși singură, fără cârje, acestea putând fi folosite când dorește să se miște mai repede. Dispozitivul acesta îi permite ca peste 12 săptămâni să se poată ridica pe vârfuri și să facă sărituri ușoare”, explică Florin, tatăl Sandrei. Dacă de ghipsul la mâna stângă nu poate scăpa decât peste trei săptămâni, cel de la picior este necesar doar pe timpul nopții, când trebuie să poarte o atelă ghipsată. „Pentru a preîntâmpina even

Patinajul artistic din România va fi reprezentat și la ediția de anul viitor a JO de la Vancouver (12-28 februarie). Zoltan Kelemen a obținut biletul pentru Canada, acontându-și unul dintre cele șase locuri puse la bătaie la ultimul turneu de calificare, „Nebelhorn Trophy”, desfășurat în Germania. Performanța este impresionantă, pentru că sportivul concurează cu un handicap serios, iar povestea lui ar face până și pietrele să suspine.
Dublu campion național, Zoltan Kelemen pare un tip născut pentru a concura într-un sport care combină suplețea, frumusețea și eleganța.

CSM U Baia Mare a dat, după 19 ani, marea lovitură în Ovalul românesc. Elevii lui Eugen Apjok au devenit campionii României, trecând în finală de marea favorită, Steaua, cu 18-16. Ei și-au adjudecat trofeul printr-o penalitate transformată la ultima fază a meciului.

După ce la pauză cele două echipe s-au dovedit egale, 6-6, în repriza secundă Baia Mare a condus până aproape de finalul meciului cu 15-6. Deși aflată în inferioritate numerică după eliminarea lui Dănuț Dumbravă pentru călcarea adversarului, Steaua a reușit să marcheze 10 puncte, preluând conducerea, 16-15. Când elevii lui Marin Moț păreau siguri de victorie, la ultima fază, Baia Mare a beneficiat de o lovitură de penalitate,

Constantin Nicolae Emilian mai pune la bătaie 50 de milioane pentru CM

Într-o societate în care actele de caritate la adresa sportivilor sunt ca și inexistente, ProSport îți spune povestea primului filantrop din gimnastica românească, Constantin Nicolae Emilian, care a „sponsorizat” premierile fetelor la Naționalele de la Buzău.

„Bună ziua. Aș dori să contribui la premierea fetelor cu suma de 40 de milioane de lei vechi”, cad ritmat cuvintele de la capătul firului, în secretariatul Federației Române de gimnastică. Astfel a început istoria colonelui în rezervă Constantin Nicolae Emilian. Pasionat de sport, în special de gimnastică, filantropul de 88 de ani și-a strâns pensia pe mai multe luni și le-a făcut-o cadou fetelor. „Îmi sunt tare dragi. Ca fost sportiv, știu câtă muncă depun. Am o pensie care îmi ajunge și m-am g

Vicecampioană europeană la bârnă, Ana Maria Tămîrjan (foto) este gimnasta pe umerii căreia apasă presiunea de a aduce medalie la Mondialele de la Londra (12-18 octombrie). Deși mai resimte dureri la șoldul drept, ea se pregătește pe patru aparate, dorindu-și o clasare pe podium la individual compus. Ana a vorbit, pentru ProSport, despre ultimul concurs, Naționalele de la Buzău, despre pregătire și mai ales despre obiectivele pe care și le-a trasat.

O tipă optimistă, plină de viață, Sandra Izbașa a demonstrat că are caracterul unei mari campioane. Deși a fost la un pas de o tragedie, accidentându-se grav, ea și-a păstrat zâmbetul pe buze.

Aflată la spitalul din Mainz (Germania), unde a suferit luni seară o operație la tendonul ahilian al piciorului drept, ea a vorbit, pentru ProSport, despre șocul prin care a trecut și planurile de viitor.

Drama Sandrei Izbașa, care s-a accidentat grav la un antrenament, rupându-și tendonul ahilian la piciorul drept și suferind o fractură la mâna stângă, a făcut înconjurul lumii. Sensibilă la durerea campioanei olimpice de la Beijing, Nadia Comăneci a sărit imediat în ajutorul ei.

Astfel, „Zeița de la Montreal” i-a propus să facă recuperarea la picior în Statele Unite, mai mult, ea s-a oferit să o găzduiască atât timp cât e nevoie pentru ca gimnasta de la Steaua să se pună pe picioare. Totul pentru ca Sandra să beneficieze de ajutorul celor mai buni fizioterapeuți. „Am vorbit cu Sandra și s-a bucurat mult că pot să o ajut. Medicii pe care îi știu sunt specialiști de mare valoare și cu siguranță perioada pe care o va petrece la noi îi va folosi mult”, ne-a declarat Nadia.

Elevele lui Forminte sunt marcate de ceea ce i s-a întâmplat campioanei olimpice, care va fi indisponibilă cel puțin patru luni

Naționalele de gimnastică, de la Buzău, s-au desfășurat sub imperiul fricii, fetele fiind marcate de accidentarea campioanei olimpice, Sandra Izbașa.
Fără liderul care dădea concursului culoare și dinamism, componentele lotului olimpic parcă nu și-au găsit ritmul în Sala Sporturilor de la Buzău.
Fragmente bune de exerciții combinate cu mari ezitări și chiar ratări. Totul, derulat pe fundalul accidentării grave, din timpul antrenamentului de joi, a Sandrei Izbașa. Scena petrecută chiar în fața lor le-a marcat pe micuțele gimnaste, care depășesc cu greu momentul.

„Mi-e un pic teamă”
Vicecampioana europeană la bârnă, Ana Maria Tămîrjan, cea pe ai cărui umeri a coborât povara medaliei la Mondialele de la Londra (12-18 octombrie), recunoaște că accidentul Sandrei o marchează puternic. Ratarea de la paralele din concursul de la individual compus a venit chiar pe fondul acestui șoc. „Mi-a fost un pic teamă, pentru că la antrenamente am scăpat de două ori bara și acum mă gândeam să nu fie mai rău. Ne-a speriat ce i s-a întâmplat Sandrei pentru că atinsese forma maximă, era și în greutate și, dacă a pățit asta, înseamnă că oricui i se poate întâmpla”, a declarat Ana.

Răbdarea,esențială pentrua depăși momentul
Teama fetelor a fost sesizată și de președintele FRG, Adrian Stoica, care, la o zi după accidentarea Sandrei, a chemat un psiholog ca să le ajute. „

Naționalele de gimnastică ale României, competiție ce are loc în aceste zile la Buzău a programat astăzi concursul feminin de individual compus. Astfel, titlul național a fost câștigat de Ana Porgras (foto), care a uimit publicul prezent în Sala Sporturilor evoluând la toate cele patru aparate.

Campioana olimpică la sol, Sandra Izbașa care a suferit o ruptură parțială de tendon ahilian la piciorul drept și o fractură la mâna stângă va fi operată luni după-amiaza, în Germania.

Sandra Izbașa (19 ani), gimnasta de care se legau principalele șanse la o medalie la CM (12-18 octombrie), s-a accidentat grav joi seară, în timpul unui antrenament premergător Naționalelor, la Buzău. Ea a fost diagnosticată cu ruptură parțială a tendonului ahilian la piciorul drept și cu fractură a mâinii stângi.
„Anii cu soț întotdeauna au fost cei mai buni pentru mine, iar cei cu număr impar, dezastruoși. Sper ca anul acesta să sparg ghinionul”, spunea Sandra, optimistă, la începutul anului. Au trecut de atunci nouă luni, timp în care a suferit o operație în talpa piciorului, s-a întors de la CE în premieră fără medalie, a bifat examenul de Bacalaureat și intrarea la facultate. Însă a continuat să viseze pe ritmul muzicii de la sol și să deseneze în aerul îmbibat cu pudră de talc noi combinații și elemente. Mai hotărâtă ca niciodată, câștigând lupta cu problemele de greutate și cu motivația, campioana olimpică la sol dorea să surprindă la Mondiale cu patru aparate.

Fost medaliat mondial cu bronz la sărituri (Melbourne 2005), gimnastul Alin Jivan a suferit o accidentare asemănătoare cu a campioanei olimpice la sol, Sandra Izbașa. În 2006, în timpul unui concurs de verificare la Sfântu Gheorghe, în timp ce evolua la sol, în urma unei aterizări forțate, el a suferit o ruptură de tendon ahilian la piciorul stâng

Sandra Izbașa (19 ani), sportiva de care se legau principalele șanse de medalie la Mondialele de la Londra (12-18 octombrie) s-a accidentat grav aseară, în timpul unui antrenament făcut la Buzău, unde astăzi debutează Naționalele României.

Campionatul Național de gimnastică al României debutează mâine (ora 17:00), în Sala Sporturilor, de la Buzău, cu întrecerea masculină. Astfel, concursul va avea o miză triplă contând atât pentru titlul național pe echipe, pentru titlul național la individual compus și pentru calificările în finalele pe aparate.

La finalul unui sezon competițional de excepție, încununat cu bronzul de la Mondialele din Berlin, discobola Nicoleta Grasu a început să culeagă roadele.

Aruncătoarea de 38 de ani a fost nominalizată la titlul de „Atleta europeană a anului 2009″ alături de nume precum Yelena Isinbaieva, Blanka Vlasic, Olga Kaniskina, Steffi Nerius sau Tatiana Lebedeva.
Peste 22 de ani de muncă. Sacrificii, bucurii, dezamăgiri, așa ar putea fi derulată pe rapid înainte povestea de performanță a Nicoletei Grasu. Un caracter remarcabil, pentru care fiecare coborâre a însemnat încă o provocare de a renaște mai puternică și mai ambițioasă. Iar capitolul Beijing, unde dezamăgirea a făcut să se gândească la retragere, însă dorința de a arăta că nimic nu o poate doborî a confirmat încă o dată tăria sportivei de 38 de ani.

Naționalele României de gimnastică, competiție ce va debuta peste două zile, în Sala Sporturilor, din Buzău va reprezenta o verificare utilă pentru componentele lotului feminin, în privința participării la la Mondialele de la Londra (12-18 octombrie).

Medaliată cu bronz continental la bârnă, la CE de la Milano, din acest an, Gabriela Drăgoi (foto) este incertă pentru Naționalele României de la Buzău.

Cea mai valoroasă biatlonistă a României din toate timpurile, Eva Tofalvi își netezește drumul spre a patra participare la Jocurile Olimpice de iarnă. La Vancouver, ea va lua startul, în premieră, la toate cele patru probe de simplu: individual, sprint, urmărire și masstart, dar și la ștafetă.

La 23 de kilometri de Miercurea-Ciuc, șoseaua șerpuiește parcă spre inima munților, străjuită de o parte și de alta de brazi impunători. Drumul lasă în urmă o mină de caolin și mai multe construcții părăsite ale căror geamuri rânjesc amenințător spre cer prin cioburile mărunte care abia se mai țin în canaturi.
După 10 minute de urcat, un semn alb, vopsit de mână, îți atrage atenția: „Poligon de biatlon. Intrarea interzisă. Interzis pentru ATV”. „Înainte se mai întâmpla să te trezești cu vreun ATV pe aici și, ca să nu împușcăm pe cineva, am zis să delimităm clar spațiul nostru de pregătire”, explică antrenorul Simon Marton (foto jos, în stânga).

„E mai mult decât nimic”

Eleva lui, Eva Tofalvi (30 de ani), este deja la antrenament și a luat la țintă semnele metalice care se află la 50 de metri depărtare. Înaltă, subțire, sportiva care a făcut istorie în biatlonul românesc se concentrează pe fiecare punct al bucății de metal. Păcănitul armei sună sec în ploaia măruntă și zgomotul schi-rolelor (o bucată de fier cu două roți) lovește uniform pe pista care se pierde în pădure.
Din 15 iunie, Eva Tofalvi a înlocuit zăpada cu asfaltul, intrând în cantonamentul de vară. Locul? La două minute d

Sportul românesc se apropie cu pași uriași spre colaps, iar cauzele sunt multiple. Efectele au fost sesizate deja la ultima ediție a JO, dar și în anul în curs, un sezon în care bugetul acordat sportului s-a cifrat în jurul sumei de 600.000 de lei. ProSport a identificat același drum sinuos, între mărire și decădere, la toate cele patru mari vedete ale sportului românesc: Nadia, Hagi, Năstase și Patzaichin.

Sunt ridicați la rang de zei în vremea în care li se acordă prima notă 10 din istorie, plasează la păianjen un lob învârtit de la mijlocul terenului, pun un vole-stop pe praful roșu parizian sau vâslesc cu o pagaie ruptă. Gloria e efemeră însă, iar viața de după cea sportivă se finalizează mereu cu insatisfacții majore. Dezamăgiri provocate în special de raționamentele rigide ale unor oameni incapabili să accepte și eșecuri sau să integreze în sistem valori care pot impulsiona tineri spre performanță doar prin simpla lor prezență. În final, sunt aruncați ca o măsea stricată. Unii aleg să părăsească granițele țării, alții se concentrează pe afaceri proprii… Vestea ieșirii din scenă a „Amiralului” Patzaichin a ajuns și la urechile celorlalte trei legende ce completează cvartetul peren, la care ne întoarcem mereu atunci când prezentul sportiv bifează doar insuccese și mâhnire. De pe plaja din Miami până la Yaki din Constanța, concluzia e aceeași: sportul românesc a ajuns în zona nisipurilor mișcătoare.

Cu soarta deja pecetluită și încovoiat de reproșuri și acuzații, Ivan Patzaichin iese din scenă pe ușa din față. Mai sărăcăcios ca niciodată, chiar în primul an al ciclului olimpic, sportul autohton recepționează lovitură după lovitură.
Așa cum ProSport a anticipat încă de ieri, legendarul Ivan părăsește barca pe care a condus-o de 15 ani. „Dezamăgire”. „Eterna încercare de a fi scos țap ispășitor”. „Oboseala de a mai lupta cu sistemul”. Sunt doar câteva dintre motivele pe care omul pe care-l cunosc toții peștii din Snagov le enumeră fără a sta pe gânduri când își justifică decizia. Pe cât de simplă, pe atât de dureroasă și complicată pare decizia pentru cei care îi sunt elevi și care îl au ca model pe Maestru, dar plecarea e hotărârea pe care a luat-o singur și care s-a cristalizat în timp.

Cariera de 15 ani a lui Ivan Patzaichin la cârma lotului național de kaiac-canoe se poate încheia astăzi. Conducerea federației va lua în discuție destituirea fostului mare campion.

O perioadă plină de medalii finalizată însă cu seceta de la JO și un an 2009 sărăcăcios: nicio medalie la CE și doar un bronz la CM, într-o probă neolimpică. Toate ilustrează realitatea unui sport care la începutul anului a

Naționala de fotbal a Franței pornește ca mare favorită în meciul de sâmbătă, de la Paris, decisiv pentru calificarea la Mondialul din 2010. „Cocoșii” nu i-au privit însă întotdeauna de sus pe români. În anii ”70, francezii au apelat la ai noștri pentru a învăța handbal. La schimb, ne-au ajutat cu specialiști în domeniul rugbyului. O colaborare dincolo de legăturile latine dintre cele două țări.

Într-o continuă căutare a identității, sportul românesc a fost în acest prim an al ciclului olimpic mai sărac ca niciodată în medalii și performanțe.
O realitate care ilustrează parcă situația celor pe ai căror umeri apasă povara de a-și purta elevii pe prima treaptă a podiumului. ProSport îți dezvăluie problemele cu care se confruntă antrenorii de al căror nume sunt legate ultimele performanțe olimpice de aur. Efectele crizei economice care a zguduit întreaga societate românească își pun amprenta și asupra reputaților antrenori autohtoni, cei care
și-au vărsat ultimul strop de energie pentru a-și susține elevii în 2008. Dacă până anul trecut, înainte de Jocurile Olimpice de la Beijing, aceștia erau susținuți de bursele de excelență acordate de COSR, odată cu încetarea acordării acestora, coroborată cu imposibilitatea federațiilor de a-i susține, situația e la un pas de a deveni explozivă.

Mircea Roman:„am fost voluntar”
Situația antrenorului lotului olimpic de canotaj este una inedită în sportul românesc. Timp de mai bine opt luni, acesta a făcut voluntariat, el neputând fi angajat la clubul de unde provine, din cauza faptului că ministerul a blocat angajările. „Multe sunt anormale în societatea românească. La Dinamo nu l-am putut angaja, abia luna trecută s-a eliberat un loc la federația de canotaj și am reușit să-l integrăm acolo. Omul acesta care a adus o mulțime de medalii României a lucrat pur și simplu pe nimic”, spune Elisabeta Lipă, șefa CS Dinamo și FR Canotaj.
A

De patru ani în goană după medalia de aur, Marian Drăgulescu vrea să spargă ghinionul la Mondialele de la Londra (12-18 octombrie). Un vis pentru care a revenit în sală, a strâns din dinți la antrenamente și nu a încetat niciodată să spere.