Tenisul a devenit un sport care se desfășoară în ultima treaptă a vitezei. Unii sunt de părere că rapiditatea cu care mingea „zboară” pe deasupra fileului este alimentată de forța fizică a tenismenilor din zilele noastre. Alții susțin că un rol important îl joacă stilul jucătorilor, care s-a modificat radical față de cel din era romantică a sportului alb. Însă toți specialiștii cad de acord asupra faptului că rachetele au schimbat complet fața acestui sport. Dacă Prosport v-a prezentat ieri istoria mingii, astăzi puteți citi povestea rachetei de tenis.
Șire de intestine ale animalelor, legate în interiorul unui cadru de lemn
În secolul al XV-lea, atunci când mingile erau confecționate din piele umplută cu păr uman sau de cal, au apărut și primele rachete, iar acestea arătau într-un mod la fel de surprinzător. Șiruri de intestine ale animalelor erau legate în interiorul unui cadru de lemn. Cei creditați cu această invenție au fost italienii, explozia comerțului de rachete luând amploare mai târziu în Cizmă. Primele exemplare au avut un mâner lung, un cap mic și oval, în formă de lacrimă, asemânându-se mai degrabă cu o rachetă de squash din prezent. Jocul de la acea vreme se apropia cu unul de squash, disputându-se tot indoor, diferența fiind făcută de faptul că se juca peste un fileu, și nu împotriva unui perete.
Britanicii, inventatorii tenisului modern
Rachetele au rămas aceleași pentru o perioadă îndelungată, dar când britanicii au pus bazele tenisului ca sport recunoscut pe plan mondial, a fost nevoie de o schimbare radicală. În 1874, Walter Wingfield a brevetat la Londra invenția ce consta în noua rachetă, construită din lemn, echipamentul de tenis și regulile jocului în aer liber, considerată prima versiune a tenisului de astăzi. În termen de doar un an s-au vândut o mulțime de seturi de echipamente Wingfield în Rusia, India, Canada și China. Capul respectivei rachete a crescut semnificativ, fiind similar cu cel văzut mai târziu în anii ’70. Acesta nu avea însă forma ovală, dar era mult mai larg, partea superioară prezentând o formă plată. Interesant este că rachetele au suferit doar modificări minore din anul 1874 pâna la sfârșitul fabricării acestora din lemn, mai exact anul 1970. Îmbunătățirile au constat în implementarea unor straturi subțiri de lemn lipite împreună. Comparativ cu racheta contemporană, cele din epoca respectivă prezentau o greutate considerabilă și nu imprimau o forță prea mare mingii.
Jimmy Connors, primul deținător al rachetei din metal
Utilizarea lemnului ca materie de bază nu a suferit nicio provocare reală până în anul 1967, când Wilson a introdus prima rachetă populară construită din metal: T2000. Mai puternică și mai ușoară decât cea din lemn,a devenit cea mai vândută pe glob, iar cel mai cunoscut deținător al ei a fost Jimmy Connors. Pasul următor a fost făcut de Howard Head, care în colaborare cu brandul Prince a introdus prima rachetă supradimensionată, pentru a câștiga popularitatea pe scară largă. Cu o astfel de „armă”, de dimensiune mai mare și cu greutate redusă, forța din lovituri a crescut, dar amestecul de flexibilitate și putere din cadre a dus la o imprevizibilitate ridicată a acestora.
Grafitul, secretul din compoziția rachetei de azi
Mai târziu s-a descoperit un material mai bun pentru jucătorii avansați, compus dintr-un amestec de fibre de cărbune și o rășină de plastic ce poartă numele de grafit. În anul 1980 rachetele puteau fi deja divizate în două clase: cele ieftine din aluminiu și cele scumpe din grafit sau compozit. Lemnul avea acum o însemnătate doar pentru valoarea de colecție.
Cele două proprietăți cheie pentru materialul unei rachete sunt reprezentate de greutatea scăzută și de rigiditate (rigiditatea generează putere mai mare). Grafitul râmâne și în prezent alegerea cea mai comună pentru rachetele rigide, iar tehnologia prin care rigiditatea crește și greutatea scade continuă să se îmbunătățească de la an la an. Cei mai faimoși jucători care au deținut primele rachete din grafit au fost John McEnroe și Steffi Graf.
În prezent, materiale noi cum ar fi ceramice, fibră de sticlă, bor, titan, kevlar și siliciu sunt încercate constant într-un amestec cu grafit. Spre deosebire de cele din lemn, care se deformau, crăpau și se uscau cu timpul, rachetele de grafit pot dura mai mulți ani. Alte inovații aduse ar mai fi echilibrul dintre cap și mâner, implementat de Wilson, sau lungimea suplimentară introdusă de Dunlop.
Ce urmează?
Head vrea să scoată pe piață o rachetă care folosește energia piezoelectrică, iar vibrațiile la contactul cu mingea să fie transformate într-o formă de energie electrică. Aceasta ar servi la atenuarea vibrațiilor, iar racheta ar mai trebui să fie dotată cu o placă de circuit în mâner.
Tipuri de rachete din prezent:
Elementele care influențează calitatea unei rachete din zilele noastre:
Campionul Ilie Năstase a jucat inițial cu o rachetă Dunlop, cea folosită și de McEnroe sau Graff, dar mai târziu avea să o schimbe cu una Adidas.
” Practic, mi-am vândut numele lui Adidas. Mie mi-a convenit, pentru că n-am mai investit bani. Au făcut-o ei în numele meu. M-au luat pe mine și au făcut seturi de echipamente cu numele meu. Am fost primul tenismen cu un asemenea contract. Nici Borg n-avea așa ceva!”
Rachete folosite de jucători celebri
Margaret Court a jucat cu o rachetă de lemn Slazenger pentru a câștiga toate cele patru turnee de Grand Slam în anii ’70. Bjorn Borg este cunoscut pentru racheta Donnay Allwood cu care a câștigat patru titluri la Wimbledon (din 1976 până în 1979). Suedezul a jucat cu o rachetă de lemn chiar și în 1991, atunci când s-a întors după opt ani de pauză. Chris Evert a jucat cu o rachetă Autograph din 1976 până în 1984, moment în care a trecut la Wilson Pro Staff Mid. Yannick Noah este ultimul jucător care a câștigat un turneu de Grand Slam cu o rachetă din lemn (Roland Garros în 1983). Jimmy Connors a ales racheta din aluminiu Wilson T-2000 doar pentru că arăta „cool”, dar mai târziu avea să-l facă celebru. „Toată lumea crede că lovesc mingea puternic. Ei bine, nu este așa, racheta mea e „de vină.” John McEnroe și Steffi Graf au jucat cu rachete Dunlop. Ivan Lendl prefera o rachetă Adidas. Monica Seles a câștigat un număr impresionant de opt turnee de Grand Slam în doar trei ani, cu o rachetă Yonex. Andre Agassi a preferat o bună parte din carieră racheta Head. Pete Sampras a jucat cu o rachetă Wilson Pro Staff din copilărie până la retragere. Andy Roddick a impresionat cu serviciul său nimicitor grație unei rachete Babolat, fiind unul din primii clienți ai respectivului brand. Roger Federer a câștigat 17 titluri de Grand Slam cu o rachetă Wilson, un model cu un cap relativ mic. „Am încercat una și mai mare, dar problema este că nu prea aveam timp pentru teste”, a spus elvețianul. Rafael Nadal evoluează cu o rachetă Babolat, construită în așa fel încât să-i genereze top spinul său devastator. Novak Djokovic este fidel modelului Head Youtek.
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER