10 repere simple ale arbitrajului în tenisul de masă. De ce vin arbitrii cu paletele jucătorilor în pungi, de ce se acordă în acelaşi timp cartonaş galben şi roşu, cum se semnalizează şi ce înseamnă un serviciu incorect + cum arată trusa arbitrului

21 iul 2018 2669 afişări Comentează şi tu Tenis de masa
10 repere simple ale arbitrajului în tenisul de masă. De ce vin arbitrii cu paletele jucătorilor în pungi, de ce se acordă în acelaşi timp cartonaş galben şi roşu, cum se semnalizează şi ce înseamnă un serviciu incorect + cum arată trusa arbitrului 10 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/28346/17363813/2/ref.jpg
  • Doi oameni care împart dreptatea intră în ţarc alături de jucători la un meci de tenis de masă: unul este arbitru-principal şi indică învingătorul fiecărui punct, luând totodată deciziile disciplinare, în timp ce al doilea arbitru este însărcinat cu afişarea scorului în ţarc.

ProSport a stat de vorbă cu doi arbitri români care au făcut echipă, vineri, în prima zi care a programat meciuri de calificare pentru probele individuale (simplu, dublu şi dublu mixt), în cadrul Campionatului European de tenis de masă, juniori, de la Cluj, pentru a explica, pe scurt, în ce constă rolul lor. Cătălin Răzvan Gimbută şi Denisa Ardeleanu ne ajută să înţelegem gesturile care se repetă în ţarc, pornind de la trusa de care arbitrii nu se despart şi care conţine două instrumente de măsurat, două cartonaşe albe, trei cartonaşe galbene, trei cartonaşe roşii, un bănuţ colorat, cronometru şi un prosop pentru ştergerea mesei de joc.


Trusa de arbitru Foto: Cezara Paraschiv / ProSport

1. Arbitrii aduc în ţarc şi le oferă jucătorilor paletele, în pungi

La competiţiile internaţionale, orice paletă se controlează înainte de joc.

Se poate trişa în multe feluri, explică Cătălin Gimbută. Feţele montate pe "lemn" trebuie să fie dintre cele aflate pe lista de feţe aprobate. Se verifică grosimea feţelor (4 mm), cu acelaşi instrument cu care se verifică şi tensiunea fileului. Cauciucul nu are voie să depăşească conturul "lemnului" cu mai mult de 2 milimetri, paleta nu poate să fie stricată pe margini, iar pe zona care presupune impact - nici atât. Este verificată planeitatea paletei - să nu fie ciobită sau ruptă, să existe convexitate sau concavitate, aşezându-se măsurătorul de fileu, ca o riglă, pe suprafaţa paletei: între cele două nu trebuie să există fantă de lumină. Dacă există dubii, paleta este trimisă la verficare mai riguroasă, cu aparate speciale.  Se mai verifică şi să nu se fi folosit soluţii ilegale: soluţii care să mărească potenţa paletelor, astfel încât mingea să sară mai tare. Acest aspect se măsoară în 20 de secunde, cu un aparat special, care indică, de fapt, nivelul de gaze volatile emanate de feţe. Soluţiile pe bază de toluen au fost interzise, la fel ca şi soluţiile booster, ilegale acum.

2. Arbitrul verifică fileul

În trusa de arbitraj se află două măsurători pentru fileu. Se începe cu cel de 100 de grame, se pune pe centrul fileului pentru a măsura tensiunea. Dintr-un fileu prea întins - orice minge care atinge fileul sare în sus, iar dacă este prea moale - orice minge trece în partea cealaltă şi nu este ok. Instrumentul mai uşor, din plastic, se pune la marginea fileului, pe masă, lângă cei doi stâlpi, exact lângă partea metalică a fileului.


Cătălin Răzvan Gimbută, alături de Denisa Ardelean Foto: Cezara Paraschiv / ProSport

3. Tragerea la sorţi

"Bănuţul de licitaţie" este folosit la tragerea la sorţi - cine serveşte, cine primeşte. Poţi alege să serveşti, sau să primeşti, iar celălalt jucător alege jumătatea de masă din care joacă. Cine câştigă culoarea, ia prima decizie. Dar, dacă cel care a câştigat culoarea anunţă că nu serveşte, iar al doilea jucător spune şi el - nu, nu servesc şi nu indică terenul, atunci serviciul se întoarce la cel care a refuzat prima dată.


Foto: Cezara Paraschiv / ProSport

4. Pumnul ridicat indică punct câştigat

Braţul ridicat la unghi de 90 de grade, cu pumnul strâns, indică punct pentru jucătorul din partea respectivă.


Foto: Cezara Paraschiv / ProSport

5. Cartonaşul alb indică time-out

Arbitrul principal, aşezat pe scaunul înalt, ridică un cartonaş alb pe partea jucătorului / echipei care a solicitat time-out-ul.


Foto: Cezara Paraschiv / ProSport

Arbitrul asistent, al doilea, vine cu cartonaşul lui şi îl pune la 20 de centimetri de linie, pe mijlocul mesei, apoi ia poziţia drepţi lângă masă, pe partea celui care a solicitat time-out-ul. Jucătorul are la dispoziţie un minut alături de antrenor. După 50 de secunde se strigă TIME, pentru ca jucătorii să aibă şansa de a se pregăti pentru reluarea jocului. Dacă nu revine la masă în zece secunde, sportivul primeşte cartonaş galben.


Foto: Cezara Paraschiv / ProSport

6. Mâna ridicată indică foarte controversatul serviciu incorect

Serviciul incorect se semnalizează mai întâi cu mâna ridicată: astfel, jocul este întrerupt. Apoi, vine explicaţia greşelii semnalizate. Este fault - greşeală sau let - dacă mingea a atins fileul.

Cătălin Gimbută afirmă că "serviciul este cel mai interpretabil lucru în tenisul de masă, pentru că regulamentul spune că mingea trebuie ţinută pe palmă - nu pe degete, palma trebuie să fie perfect întinsă, mâna trebuie să se afle în spatele liniei imaginare pe care o trasezi pe fundul mesei. Dacă jucătorul trece cu mâna de acea linie imaginară - este serviciu incorect. Dacă palma nu este întinsă - este serviciu incorect. Dacă ţine mingea pe degete - e serviciu incorect. Dacă aruncă mingea înspre el - este serviciu incorect, pentru că mingea trebuie aruncată vertical. Apoi, dacă serviciul nu are înălţime - este serviciu incorect (trebuie să aibă minim 16 centimetri, practic, înălţimea fileului). Dacă mâna cade sub nivelul mesei este, din nou, serviciu incorect - adică piteşti mingea. Mingea trebuie să fie tot timpul în câmpul vizual al adversarului. La aruncare nu ai voie să dai un efect mingii, să o roteşti - mingea trebuie să urce drept şi să coboare drept, apoi nu ai voie să loveşti mingea în urcare - mingea trebuie să atingă punctul maxim şi să coboare, trebuind să fie lovită pe traiectorie descendentă. Dar nu de sub masă", spune arbitrul român.

Cât de riguros se aplică aceste reguli? Cătălin Răzvan Gimbută spune şi mai hotărât: "dacă regulile de la serviciu s-ar aplica riguros, nu s-ar mai juca tenis de masă! Inclusiv arbitrii-referees sunt puţin toleranţi, pentru că nu cred că există jucător în tenisul de masă care să poată servi perfect. Sunt peste 30 de posibile infracţiuni la serviciu, încadrate în 7 categorii, arbitrii având la dispoziţie 7 semne pentru a explica jucătorului avertizat tipul greşelii în execuţie. Nu ştiu dacă e cineva care serveşte aruncând mingea perfect vertical, fără să îndoaie puţin degetele. Riguros, este greşit şi dacă laşi mâna liberă în faţă, pentru că există o miime de secundă în care mingea nu este vizibilă şi atunci, ar fi serviciu incorect. Iar jucătorii mai pun umărul în faţă ca să ascundă efectul. Tu, ca arbitru la masă, trebuie să ştii să iei decizii"

7. Cartonaşul galben şi cartonaşul roşu se pot arăta împreună

Sunt trei cartonaşe galbene în trusa arbitrilor. Dacă eşti singur, după ce ai arătat cartonaşul galben, cu mâna sus, un cartonaş merge pe tabla de scor şi ar trebui să ai un cartonaş şi pentru celălalt jucător. Automat, trebuie să ai trei. Primul cartonaş galben nu presupune vreo penalitate pentru jucător. Este un avertisment. Când ai însă cartonaş galben, următoarea abatere - oricare ar fi ea, de obicei acordată pentru comportament nesportiv - este sancţionată cu un cartonaş roşu alături de cartonaşul galben şi atunci sportivul are un punct de penalitate - adversarul celui vizat primeşte un punct pe tabelă. Cartonaşul roşu vine pe tabla de scor şi, dacă mai vine o infracţiune, jucătorul primeşte din nou roşu-galben şi jucătorul celălalt primeşte două puncte. Dacă jucătorul primeşte a treia sancţiune, intervine arbitrul de la masa oficială, care decide dacă îi permite să continuie partida sau dacă, după discuţia avută cu arbtirul din ţarc, dictează descalificare directă (sportivul pierde meciul). Arbitrii trebuie să identifice intenţia în cazul unei mingi trimise spre tribună - se face diferenţa dintre intenţie, când este explozie de nervi - şi greşeală de execuţie.


Cătălin Răzvan Gimbută exemplifică acordarea combinaţiei de cartonaşse galben-roşu. Foto: Cezara Paraschiv / ProSport

8. Întoarcerea filelor de scor şi întoarcerea tablei de scor

Fiecare filă are scris scor faţă-verso. În momentul în care fila a fost întoarsă pentru a afişa spre masă noul scor, pe contra (spre arbitru) rămâne tot scorul corect.

La fiecare şase puncte se răsuceşte tabela, pentru ca ambii antrenori să poată vedea scorul. Asta deoarece antrenorul de pe partea arbitrului care ţine scorul nu poate vedea scorul în timpul desfăşurării jocului.

INEDIT: momentul care poate provoca o confuzie 'a la Nadia'. Pe plăcuţele de la Campionatul European de tenis de masă de la Cluj. se poate afişa scor de la 0 la 21. Cătălin Răzvan Gimbută povesteşte cum, miercuri, în sferturi, a avut un set care s-a terminat cu 21-19, la Franţa - Azerbaijan. Dacă mai trecea un punct, scorul s-ar fi reluat de la 0-0 şi în statistica oficială urma să se facă adunarea, la final. Un 1 apărut pe tabelă ar fi fost echivalentul lui 21+1, adică 22. În arenă însă, s-ar fi văzut cam ca nota perfectă a Nadiei Comăneci - 1 cu 0, unde, de fapt, era 10.

9. Momentul în care paleta ajunge pe masă

Paleta rămâne pe masă în timpul time-out-urilor, dar şi la finalul setului. De asemenea, jucătorii nu au voie să schimbe paleta în timpul jocului, decât dacă este distrusă accidental. Dacă jucătorul rupe paleta, la nervi, se consideră comportament nesportiv, iar sportivul riscă descalificarea. O paletă ruptă accidental după un contact cu masa poate fi înlocuită, iar aceasta va fi controlată după meci. Dacă nu este regulamentară, indiferent de rezultatul din ţarc, se dă meci pierdut.

10. Momentul în care antrenorul primeşte 'galben'

În tenisul de masă, indicaţiile venite de la antrenor sunt permise. Excepţia: odată ce jucătorul are mingea pe palmă pentru serviciu, este sancţionat dacă primeşte o indicaţie de la scaun pentru a schimba execuţia, iar cel care primeşte cartonaş galben este antrenorul. La a doua astfel de abatere, antrenorul este trimis în tribună şi nu mai are voie să dea niciun fel de indicaţii.

"Arbitrajul este o continuare a legăturii cu tenisul de masă, pentru mine. Am făcut tenis de masă de performanţă, am jucat cam şapte ani, după care am avut accidentări consecutive şi a trebuit să renunţ la sportul ăsta, pentru că este greu să revii. De arbitraj m-am apucat de cinci ani",
 Denisa Ardeleanu

"Eu sunt profesor de Educaţie Fizică, antrenor de tenis de masă - mai întâi amator, apoi mi-am luat dublă specializare pentru tenis de masă. Fata mea joacă tenis de masă, a jucat doi ani consecutiv Top 12 România. Eu i-am pus paleta în mână şi am dus-o până într-acolo încât să fie acceptată la Bistriţa, la centru. Ea este mândria mea, iar eu arbitrez de cinci ani, de când întreaga mea familie s-a mutat la Bistriţa pentru ca Agnes să joace tenis",
Cătălin Răzvan Gimbută

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.