Rusia face primul pas spre recunoaşterea dopajului de masă. Şefa Agenţiei Ruse Antidoping: "A fost o conspiraţie instituţională". Se discută mutarea Mondialului din 2018 şi interzicerea Rusiei la Olimpiada de iarnă din acelaşi an

28 dec 2016 13213 afişări Alte Sporturi
Rusia face primul pas spre recunoaşterea dopajului de masă. Şefa Agenţiei Ruse Antidoping: "A fost o conspiraţie instituţională". Se discută mutarea Mondialului din 2018 şi interzicerea Rusiei la Olimpiada de iarnă din acelaşi an
GALERIE (3 de imagini) VEZI GALERIA

Teoria conspiraţiei occidentale împotria Rusiei în privinţa scandalului de dopaj instituţionalizat a primit o puternică lovitură chiar de la şefa Agenţiei Ruse Antidoping, Anna Anţelovici, care a admis ipoteza că a fost vorba de utilizarea în masă a substanţelor interzise şi de falsificarea probelor. Este o mărturie surprinzătoare, care poate fi interpretată ca un pas înainte al autorităţilor ruse confruntate cu perspectiva unor noi sancţiuni internaţionale foarte aspre, cum ar fi interzicerea sportivilor din această ţară la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018 şi chiar mutarea Cupei Mondiale de fotbal din 2018 în altă parte.

Decizia Agenţiei Mondiale Anti-Doping de a include Meldoniumul pe lista substanţelor interzise a provocat un adevărat cutremur în toate palierele sportului. Prima mare sportivă suspendată a devenit Maria Şarapova, care în martie a recunoscut că a folosit Meldonium. Iar ruşii au picat apoi ca piesele de domino, ajungându-se ca la Rio delegaţia Rusiei de la atletism să fie interzisă!  Miercuri, 28 decembrie, directorul general al Agenţiei Ruse Antidoping (RUSADA), Anna Anţeliovici, a recunoscut pentru prima dată că în Rusia a existat o conspiraţie instituţională cu privire la dopajul sportivilor, informează The New York Times.

"A fost o conspiraţie instituţională", a declarat directorul general al Agenţiei Ruse Antidoping, într-un articol publicat marţi în The New York Times.

Potrivit publicaţiei newyorkeze, Anna Anţeliovici a precizat însă că sistemul de dopaj nu a fost instituit de statul rus şi că oamenii politici nu ar fi fost implicaţi. Circumstanţele atenuante care însoţesc această recunoaştere pe jumătate a acuzaţiilor de dopaj în masă şi organizat sunt însă destul de şubrede. Anna a afirmat că autorităţile n-ar fi ştiut, infirmând astfel acuzaţiile din Occident că această alimentare a sportivilor cu substanţe interzise şi falsificarea probelor au fost politică dirijată şi subvenţionată de stat, cu sprijinul FSB (fostul KGB). Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a spus şi el că autorităţile n-au ştiut. Într-o ţară condusă la propriu de serviciile secrete, în care chiar preşedintele este fost agent KGB, e însă extrem de improbabil ca un număr uriaş de sportivi să fie dopat sistematic fără ca nimeni să ştie. 

Peste 1.000 de atleţi ruşi care au participat la Jocurile Olimpice de vară şi iarnă şi Jocurile Paralimpice au beneficiat de pe urma unei conspiraţii instituţionale pentru a ascunde teste antidoping pozitive, potrivit raportului McLaren dat publicităţii de către Agenţia Mondială Antidoping. 

Potrivit documentelor prezentate de Agenţia Mondială Antidoping (WADA), peste 30 de sporturi, inclusiv fotbal, au fost implicate în muşamalizarea unor probe antidoping pozitive. Una dintre metodele folosite ar fi fost schimbarea probelor de urină, practică utilizată des în cadrul laboratoarelor antidoping din Moscova.

În cel de-al doilea său raport realizat la solicitarea Agenţiei Mondiale Antidoping (AMA/WADA) şi publicat la începutul lunii decembrie, juristul canadian Richard McLaren a făcut referire la un sistem de dopaj de stat în Rusia, lucru contestat de autorităţile de la Kremlin. Raportul a subliniat existenţa "unei conspiraţii instituţionale" pusă în aplicare cu participarea Ministerului Sportului, a Agenţiei ruse antidoping şi a laboratorului antidoping de la Moscova, alături de FSB (serviciile secrete), toate în beneficiul a peste 1.000 de sportivi din cadrul a 30 de discipline. Ministrul rus al Sportului, Vitali Mutko, a declarat agenţiei TASS, pe 9 decembrie, imediat după publicarea raportului, că acuzaţiile de "conspiraţie instituţională" nu au fost susţinute de probe.

După apariţia acestui nou raport, la nivel mondial se discută din nou, foarte serios, despre posibilitatea ca sportivii ruşi să fie interzişi la Olimpiada de iarnă din 2018, care se va organiza la Pyeongchang, în Coreea de Sud. De asemenea, pentru că printre sporturile unde s-a practicat dopajul masiv a fost şi fotbalul, se discută intens despre mutarea în altă ţară a Mondialelor din 2018 şi scoaterea Rusiei din competiţie. Federaţia Internaţională de Bob şi Skeleton a mutat deja organizarea Mondialelor din 2017 din Rusia în localitatea germană Königsee. 

DECLARAŢIA SPECIALISTULUI Omul desemnat de Putin să dea cu aspiratorul, Vitali Smirnov, a driblat elegant

Vitali Smirnov, în vârstă de 81 de ani, numit în 2016 de Vladimir Putin pentru a reforma sistemul antidoping rus a declarat că nu vrea să vorbească despre oamenii responsabili. Smirnov a spus că nu i-a cunoscut pe mulţi dintre cei menţionaţi în raportul McCLaren. "Din punctul meu de vedere, ca fost ministru al Sportului şi preşedinte al Comitetului Olimpic Rus, am făcut multe greşeli. Trebuie să găsim motivele pentru care tinerii sportivi se dopează, motivele pentru care acceptă să li se administreze substanţe dopante", a afirmat oficialul rus, conform The New York Times.

New York Times notează că directorul unui laborator a umblat la probele de urină luate de la sportivi la Jocurile Olimpice şi le-a furnizat substanţe interzise, menite să le îmbubătăţească performanţele la competiţiile de anvergură. Membri ai Serviciului de Securitate au umblat de asemenea la eşantioane de urină au umblat de asemenea la probele de urină, iar un ministru adjunct al Sportului a ordonat să se ascundă faptul că sportivii foloseau subsanţele respective.

Rusia, o forţă în atletismul mondial, nu a deplasat niciun atlet la Rio de Janeiro. Unica atletă a fost lungimista Daria Klişina (foto sus), care a concurat ca neutră. Comitetul Olimpic din Rusia şi cei 68 de atleţi ce trebuiau să ia parte la Jocurile Olimpice de anul acesta de la Rio au sesizat Comisia de Arbitraj din Sport, însă după studierea dovezilor CAS a decis că dispoziţia de a interzice Rusiei să participe la competiţia internaţională este validă. Cei 68 de atleţi nu au dreptul de participare la Jocurile Olimpice de la Rio.

CE ESTE MELDONIUM? A fost inventat pentru soldaţii din Uniunea Sovietică

Reprezentanţii companiei farmaceutice letone care produce medicamentul, Grindeks, au declarat pentru AP: "În funcţie de starea de sănătate a pacientului, tratamentul cu Meldonium poate dura între patru şi şase săptămâni. Tratamentul poate fi repetat de două sau de trei ori pe an. Doar medicii pot monitoriza starea de sănătate a pacientului şi decide dacă se impune administrarea pe o perioadă mai lungă".

Meldonium-ul a fost inventat de letonul Ivars Kalvins, cel care vorbea, în 2009, despre utilizarea medicamentului său, generalizat, în cadrul armatei Uniunii Sovietice, în anii '80. "Altitudini mari, lipsa oxigenului - dacă trebuie să alergi 20 km cu atâta echipament în spate, vei ajunge la ischemie, o problemă de circulaţie a sângelui. Toţi soldaţii primeau Meldonium. Ei nu ştiau asta. Nimeni nu le cerea acordul în acele timpuri". Inventatorul susţinea că Meldonium-ul nu reprezintă doping, dar că "îţi permite să rezişti unei presiuni mai mari, deşi corpul continuă să folosească propriile rezerve".

CE SPUNE COMPANIA PRODUCĂTOARE Poate îmbunătăţi capacitatea de efort a persoanelor sănătoase în perioade de epuizare fizică şi mentală

Compania producătoare a medicamentului a susţinut în trecut, potrivit AP, că "substanţa poate îmbunătăţi capacitatea de efort a persoanelor sănătoase în perioade de epuizare fizică şi mentală, precum şi în perioadele de refacere", însă după destăinuirea Mariei Şarapova s-a limitat să comunice, la solicitarea jurnaliştilor: "Este rezonabil să recomanzi utilizarea Meldonium-ului pentru a proteja celulele organismului, cu scopul de a preveni afecţiuni ale inimii şi degradări musculare, în timpul supralicitării"

WADA, agenţia mondială anti-doping, a inclus Meldonium-ul pe lista de substanţe aflate sub observaţie, în 2015, în baza unor "evidenţe conform cărora atleţii de top ar utiliza această substanţă pentru a-şi îmbunătăţi performanţa sportivă". După o perioadă de probe, în "programul de monitorizare", WADA a decis să treacă, începând cu 1 ianuarie 2016, pe lista de substanţe interzise şi Meldonium.

Cel mai mare prejuduciu de imagine de pe urma scandalului de dopaj din Rusia l-a suferit Maria Şarapova. A fost prima care a recunoscut, dar până la urmă a scăpat ieftin.

Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne a decis pe 4 octombrie să-i reducă suspendarea fostului lider WTA  de la 2 ani la 15 luni. Maria Şarapova va putea reveni în competiţie pe 26 aprilie 2017. Rusoaica Maria Şarapova, fost număr 1 mondial şi câştigătoare a cinci titluri de Mare Şlem, a fost suspendată pe 26 ianuarie 2016, pentru doi ani de către Federaţia Internaţională de Tenis, după ce a fost testată pozitiv cu Meldonium în timpul Openului Australiei din acest an. Sportiva în vârstă de 29 de ani a precizat faptul că nu ştia că Meldonium este interzis şi nu a încercat să folosească o substanţă pentru îmbunătăţirea performanţei sportive. "Am luat prima dată substanţa în 2006, am avut mai multe probleme de sănătate în acea perioadă, aveam şi un deficit de magneziu. În plus, este un istoric familial de diabet. Am continuat să iau substanţa doar pentru că mă menţinea sănătoasă", spunea Şarapova în martie.
.

 

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.