O nouă arenă modernă la Ploiești. S-a semnat contractul pentru renovarea Hipodromului. Cât va costa și ce impact ar putea avea investiția la nivel european

La 10 ani de la prima tentantivă de privatizare, Hipodromul din Ploiești va fi, în sfârșit, modernizat. Primăria Ploiești a anunțat joi semnarea contractului de modernizarea, iar valoarea investiției este de  53.625.346 lei lei fără TVA (aproximativ 15 milioane de euro). Licitația a fost câștigată de firmele SC CONSTRUCTII ERBAȘU SA și SC TOTAL STRADA SRL, iar termenul de execuție este 12 luni.

În urmă cu o lună, ProSport publica un amplu material despre cursele de cai, un sport aproape dispărut în România din lipsa infrastructurii. România este singura țară din Uniunea Europeană care nu deține un hipodrom, deși ocupăm locul 5 în lume la numărul de cabaline, cu aproximativ 900.000 de exemplare. Nepăsarea autorităților au făcut ca Hipodromul din Ploiești, ca și alte obiective sportive, să intre într-o stare avansată de degradare. Din 2016 însă, România ar putea reintra pe harta europeană a curselor de cai.


Din 2016, Hipodromul din Ploiești va putea găzdui din nou curse de cai recunoscute la nivel internațional

O istorie tumultoasă

Nașterea Hipodromului din Ploiești s-a făcut în…București. În 1922, în Capitală este construit un hipodrom dedicat curselor de trap. În 1924 este organizat primul Derbi de Trap al României, competiție ce se desfășura o dată pe an și care n-a fost întreruptă nici măcar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În 1960, Gheorghe Gheorghiu Dej dă ordin să fie demolat și pe locul hipodromului a fost ridicat actualul Romexpo.  Întreg complexul de hipism este mutat la Ploiești, iar în 1961 pe noua arenă se organizează primul Derbi de Trap. Hipodromul din Ploiești a găzduit mii de curse de cai în perioada comunismului și a continuat să există și după Revoluție. După 1989, interesul pentru cursele de cai a scăzut și, în lipsa investițiilor, hipodromul a intrat în degradare.


4% din terenul agricol european este utilizat pentru furajarea si deservirea industriei


Privatizare cu năbădăi

Până în anul 2000, Hipodromul a fost administrat de Societatea Națională „Cai de Rasă”. După desființarea acesteia, complexul a intrat în grija Consiliului Local Ploiești, care a încercat să-l privatizeze. Doritorii nu s-a înghesuit, dar speranțele au fost reaprinse în 2005, după ce Hipodromul a fost concesionat în pentru 49 de ani firmei italiene Ippodromi&Citta. Conform casinoinside.ro, noii proprierati ai hipodromului s-au angajat să investească 4,5 milioane de euro, bani ce ar fi trebuit  să meargă în construcția unui nou circuit de curse, a unei piste concentrice și în parcări și spații special amenajate pentru organizarea de pariuri.

În momentul în care hipodromul a intrat în administrarea celor de la Ippodromi&Citta, avea 160 de cai trăpași, care se aflau în proprietarea unor crescători particulari de la hergheliile Rușețu și Dor Mărunt. Din păcate, investitorii italieni nu și-au respectat angajamentele și, în urma unui litigiu, Curtea de Apel Ploiești a decis ca hipodromul să revină la Consiliul Local. Până la urmă, autoritățile locale au decis să se implice în renovarea legendarului hipodrom.


3,45 miliarde de lire sterline – impactul economic pe care-l au cursele de cai în Marea Britanie


România, singura țară din UE care n-are un hipodrom modern

Ploieștul poate fi punctul de reper pentru reintrarea României în circuitul curselor de cai. Țara noastră este în acest moment singura din Uniunea Europeană care nu deține un hipodrom pe care se pot organiza curse de trap și galop recunoscute la nivel internaționa: „Este motivul pentru care Uniunea Europeană va contribui cu bani pentru modernizarea hipodromului din Ploiești. Nicio țară n-a mai beneficiat de fonduri europene pentru un astfel de proiect”, ne spune Ovidiu Vâjială, unul dintre consilierii proiectului. Modernizarea Hipodromului din Ploiești va fi finanțată în proporție de 50% din bani europeni, restul sumei fiind asigurată de autoritățile locale.

Investiția totală este de aproximativ 15 milioane de euro, iar după inaugurare se estimează că va asigura aproximativ 200 de locuri de muncă, fără să intre aici îngrijitorii, antrenorii, potcovarii, jocheii, etc. Arena va putea găzdui 1387 de spectatori, iar în complex va fi construit și un restaurant pentru fanii care asistă la curse. Conform site-ului Primăriei Ploiești, complexul va oferi, printre altele, trei parcări cu un număr total de 219 locuri, piste de trap și galop, ronduri de mers și ring de prezentare, tribune cu 1387 de locuri, grajduri, salivarium și boxe pentru cai, hangar de întreținere și depozitarea materiale, hangare pentru furaje, ateliere și clădire pentru echiparea cailor. Toate acestea ar trebui să fie gata la finalul anului viitor.

Deși par mulți bani, 15 milioane de euro reprezintă o investiție mică pentru modernizarea unui hipodrom, dacă luăm în calcul datele de la nivel mondial.  Hipodromul Meydan a costat 1,3 miliarde de dolari, Ascot – 200 mil lire sterline, Turkmenistan- în construcție- 50 milioale dolari, Uzbekistan – 50 milioane de dolari. Ridicarea unui hipodrom care să ofere condiții decente costă în mod normal între 40 și 50 de milioane de euro.

La noi, s-a ajuns la suma de 15 milioane de euro după ce au fost tăiate din proiectul inițial unele dotări care pot fi însă construite și după inaugurare: heliportul, centrul ecvestru, pistă de galop sintetică, parcarea auto supraetajată, o clădire administrativă și modificarea tribunei.


Hipodromul din Ploiești va avea o capacitate de 1387 de locuri
 

Greul abia după aceea va începe

Un hipodrom la standarde  europene nu este însă singurul element care ne va pune iar pe harta țărilor care organizează cursele de cai. Cum această activitate a intrat în moarte clinică după Revoluție, în timp au dispărut meseriile anexe. România o ia practic de la zero.

Într-un interviu pentru ProSport,  Dr. Ilie Georgescu, fost arbitru internațional de echitație, reprezentant al Jockey Club (club înființat în anul 1875) și unul dintre cei care au lucrat la proiectul hipodromului de la Mangalia a explicat cât de greu va fi: „De 52 de ani nu am mai organizat o cursă de galop (n.r. recunoscută la nivel internațional). Unele meserii adiacente au dispărut. Nu este vorba doar despre construcția unui hipodrom la standarde internaționale. Pe lângă acesta, am avea nevoie de potcovari, curelari, comisari de galop, jochei. Aceste meserii au dispărut în România. De unde îi luăm? Doar dacă am organiza un parteneriat cu o țară precum Franța sau Irlanda. Dar ar fi un proces foarte lung. Noi trebuie să luăm totul de la zero”.

În primul rând, România are nevoie de un organism care să se ocupe de organizarea curselor de cai, de stabilirea regulamentelor pentru curse, de alinierea acestora la normele internaționale, de organizarea pariurilor, etc. În Marea Britanie, cursele de cai intră în atribuția celor de la de  British Horseracing Authority, iar  în Franța există France Galop.

INTERVIU Vise frumoase, dar realizabile?. Pro Sport a stat de vorbă cu specialistul Ovidiu Vâjială

Pentru formarea unei mai bune imagini despre ceea ce înseamnă renovarea Hipodromului din Ploiești, am stat de vorbă cu Ovidiu Vâjială (foto jos), unul dintre cunoscătorii fenomenului. Acesta se ocupă de cai din 1999 și în 2006 a fondat Eclipse Racing, primul sindicat românesc de profil și primii privați care au reușit să câștige curse de cai în afara țării, după 1945. Este, de asemenea, expert în antrenamentul cailor, scouter în Europa pentru țările arabe și de-a lungul timpului a descoperit și a avut înscriși în concursuri mai mulți cai cu performanțe notabile. Deține în Ungaria două recorduri de pistă, cu Home Sweet Home și Shila.

În proiectul de la Ploiești a fost consultant pe probleme tehnice, postură din care a decis ce echipamente sunt necesare, ce trebuie să conțină clădirile, cum sunt organizate, ce firme furnizează echipamente și care sunt cele mai bune, care este cash flowul (pentru proiectare viitoare a activității), cum se clasifică toate cursele, cum se organizează un calendar de curse anual. Practic, tot ce presupune o activitate a unui hipodrom și ce implică acesta, inclusiv personalul necesar. Ovidiu Vâjială susține că Hipodromul din Ploiești este un pas foarte important pentru activitatea hipică în România, însă avertizează că proiectul are nevoie în continuare de susținere.

Domnule Vâjială, există șanse să vedem curse de cai din nou în România, recunoscute la nivel internațional?
Consider că șansele dezvoltării acestui sport în România sunt uriașe, dată fiind tradiția interbelică, potențialul din mediul rural – pajiști, ferme, forță de muncă ieftină. Dar, autoritătile centrale, Guvernul vor trebui să înțeleagă și asculte ce trebuie să facă și să creeze cadrul instituțional și politicile care vor putea genera o industrie ce poate aduce câștiguri uriașe și locuri de muncă. De exemplu, în Italia – industria generează 50.000 de locuri de munca. Statul deține suficiente herghelii care pot fi valorificate pentru creșterea și dezvoltarea acestui sport. În acest moment el doar mănâncă bani și atât. Odata ce oamenii vor întelege ce înseamnă această industrie și randamentele investițiilor, ea va exploda. De exemplu, armăsarul Fusaichi Pegasus, după ce a câștigat Kentucky Derby, a fost vândut pentru 60 milioane de milioane de dolari. Iapa Danedream a fost cumpărată cu 9000 de euro și a fost vândută cu peste două milioane. Acestea sunt doar două exemple, nu am să vă fac aici o listă interminabilă. Eu, personal, am vândut un cal cu de 15 ori mai mult decât valoarea sa de achiziție inițială.

 

Care ar fi următorul pas care ar trebui făcut după inaugurarea noului hipodrom?
Primul pas este crearea unei autorități care să guverneze cursele de cai în România. Câteva exemple din afară: British Horseracing Authority, France Galop, Turkish Jockey Club – organizație de stat cu un buget anual de 3 miliarde de dolari, Dubai Racing Club, Hong Jockey Club, Nemzeti Loverseny (Ungaria – Societatea Nationala pentru Curse de Cai) etc. Iar acest pas nu trebuie făcut după inaugurare, ci înainte. Această autoritate poate fi creată și prin parteneriat public – privat, cu participarea unui partener străin cu expertiză în domeniu și, având în vedere realitățile din România, chiar este imperios necesar.                                                                                      

Cât de des am putea vedea curse de cai la Ploiești?
Problema nu este cât de des trebuie organizate, ci cât de calitative în termeni de performanțe și  vor fi aceste curse de cai. Există niște criterii de clasificare la nivel mondial, din punct de vedere al premiilor și calității cailor, care ne vor introduce în ciruitul mondial pas cu pas. De exemplu, Derby-ul în Ungaria este în categoria Listed Race, în Italia – a fost retrogradat la Group 2, iar Franța, Germania, Marea Britanie și Irlanda sunt Group 1. Asta depinde de cine va conduce acest sport și dacă îl va întelege. Dacă punem un IT-ist sau mai știu eu ce, vă imaginati că nu ajungem nicăieri.

Care sunt pașii pentru înscrierea unui cal în curse?
Un cal poate fi înscris în curse dacă este deja de la vârsta de weanling (6 luni), prin nominalizare în cursele mari, conform calendarului emis (n.r. calendarul se emite pe un de zile, la sfârșitul fiecărui an pentru anul următor). Fie la vârsta de yearling (1,5 ani) și apoi pe perioada carierei, în funcție de performanțe, câștiguri și calendar. Sunt curse unde se poate înscrie on the spot sau în cursele mari care au perioada și termeni de forfait, de exemplu: Epsom Derby, Prix de’l Arc de Triomphe. Dacă există cai care, în plin sezon, prezintă performanțe foarte bune și nu au fost nominalizați în aceste curse mari, există posibilitate de suplimentare în curse pentru sume exorbitante, de ordinul sutelor de mii de euro, sume pe care proprietarii le plătesc. La Dubai World Cup entry fee-ul este de 100.000 de dolari.

„Niciun cal din România n-ar face față într-o cursă. Trebuie să importăm!”

După estimări, în România există 10.000 de cai de rasă. Câți dintre aceștia ar putea face față într-o cursă?
Caii actuali din România nu fac față unor curse de calibru internațional. Pentru creșterea nivelului și a calității materialului genetic este nevoie de importuri consistente.

Care este costul aproximativ al unui cal care poate fi înscris în curse?
Prețul unui cal este dat de pedigree, conformație și de licitație. Poate porni de la câteva mii de euro, fără o limită superioară. De exemplu, calul The Green Monkey a fost vândut la licitație cu 16 milioane de dolari. Aici depinde de cei care vor investi și de premiile în bani de aici. Cu cât vor fi premii mai mari, cu atât proprietarii vor plăti mai mult și își vor cumpăra material genetic mai bun.

Există în România oameni de afaceri care ar investi atâția bani într-un cal de curse?
Nu vă pot nominaliza niște oameni de afaceri din România care ar putea deține cai de curse, însă va pot da un profil: bun cunoscător al finanțelor și investițiilor, sofisticat, educat, cu gusturi alese, care înțelege ce înseamnă sau poate însemna accesul la această lume în plan mondial și să o înțeleagă ca pe o investiție mid-term. În plus, trebuie să se bazeze pe expertiză și nu pe „am bani, știu tot” ca în fotbal. În materie de cai, niciun mare proprietar nu își cumpără sau antrenează caii singur, au echipe întregi alături de ei: agenții, antrenori, medicii veterinari, jockey etc. Atitudinea „știu tot” în cai de curse este cel mai scurt drum către faliment și dezastru. Vorbim aici de Sportul Regilor.

Există un plan prin care să fie atrași oamenii cu bani la Hipodromul din Ploiești?
Planul există, dar trebuie pus în practică de autorități. Cel mai bun exemplu în atragerea de investitori străini este Iralnda, unde sunt localizați cei mai mari proprietari din țările arabe. Să nu uităm că suntem la cinci ore de marii jucători pe piața cailor de curse, Dubai și Qatar.

Noi o luăm de la zero. Ne puteți da exemple de țări care au reușit să se ridice de la acest nivel?
Polonia, Cehia și Ungaria, prin susținerea acestui sport și atragerea de investitori din țările ex-sovietice: Kazakhstan, Uzbekistan, Cecenia, au început să câștige curse în Germania și Franța, ceea ce înseamna o evoluție uriașă.

Și se va reuși aducerea Hipodromului din Ploiești la un asemenea nivel?
Cu siguranță autoritățile locale, în special primarul Ploieștiului, Iulian Bădescu, depun toate eforturile pentru a face din Hipodromul Ploiești nu doar o simplă construcție. Am făcut nenumărate adrese și materiale către autoritatile centrale de-a lungul anilor. Vedeti până azi vreun rezultat? Poate de acum încolo…Nu am să vă dau nume, dar îi vedeți tot timpul la televizor…


35 miliarde euro  – cifra de afaceri din pariuri pe cursele de cai din Europa

95,3 miliarde de euro cifra de afaceri din pariuri la nivel mondial


Pariurile sunt motorul curselor de cai. Câți bani ar putea produce această activitate pe Hipodromul Ploiești?
Piața pariurilor este în creștere. Dacă acest sport se va menține curat și nu ca fotbalul dâmbovițean, atunci sigur va produce sume semnificative. British Horseracing Authority are un departament format din foști agenți ai MI5 care supraveghează piața pariurilor și am văzut jockey și antrenori în pușcărie. La nivel mondial, cifra de afaceri din pariuri doar pe curse de cai este de 90 miliarde de euro. Nu uitați că pariurile sunt și o sursă de venit pentru Stat. Însă, în țările dezvoltate, mare parte a profitului din pariuri se reîntoarce în premiile din curse, pentru a stimula și dezvolta industria. Cu cât premiile vor fi mai mari, cu atât se vor implica mai mulți investitori, se vor crește și cumpăra mai mulți cai și, fiind o industrie eminamente intensivă, se vor crea foarte multe locuri de muncă și noi meserii, care acum au murit în România.


Lankan Rupee, calul anului în Australia
 

Publicat: 24 11. 2014, 12:04
Actualizat: 24 11. 2014, 12:48