Pe data de 8 august, a început, la Beijing,a XXIX-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară. Termenul provine din limba greacă, Olimpul fiind un munte cu altitudinea de 2.917 metri din Grecia. Vechii eleni considerau culmile acestuia ca fiind sălașul zeilor. Prima olimpiadă, conform izvoarelor istorice, a fost în anul 776 î.Hr.
De la acest an începe numărarea anilor la compatrioții lui Homer, după alte izvoare competiția a început mult mai devreme. Opinia publică din perioada contemporană consideră anul 1896 ca primele jocuri din istoria modernă. Evident, ele au fost organizate la Atena, inițiatorii dorind să recunoască grecilor marele rol pe care civilizația lor l-a avut pentru întreaga umanitate.
De atunci, s-au întâmplat destule lucruri. Performanțe excepționale, scandaluri de dopaj, ratări incredibile, boicoturi politice, comercializarea competiției, toate acestea au făcut farmecul unic al unor întreceri urmărite cu mare interes pe tot globul.
Câteva evenimente au rămas în memoria ziariștilor și a publicului și dorim să le rememorăm, nu neapărat în ordine cronologică, pentru amatorii de detalii. De altfel, trebuie spus că mulți dintre compatrioții noștri au fost, de-a lungul vremurilor, printre animatorii olimpiadelor. Cine o poate uita, de exemplu, pe Nadia Comăneci?
Rolul fraților-gemeni în istoria JO
Istoria consemnează că primii gemeni care au câștigat medalii la Jocurile Olimpice au fost suedezii Eric si Wilhelm Carlberg, născuți la Karslkrona, în 1880. Wilhelm a cucerit un bronz la proba de pistol, la Paris, în 1900, dar mult mai prolific s-a dovedit a fi fost Eric, care a câștigat nu mai putin de opt medalii olimpice la spadă, individual și pe echipe, pentatlon modern și pistol automat. De altfel, la aceasta ultimă proba a primit și ultima sa medalie, la Paris, în 1924.
Frații comuniști
Abia în 1980, la JO de la Moscova, reapar gemenii. A fost vorba despre două perechi, est-germanii Landvoigt, care i-au învins, în proba de canotaj doi fără cârmaci, pe sovieticii Pimyenov. Povestea s-a repetat la Barcelona, în 1992 dar, de data asta, picăturile de apă au fost surorile americance Josephson care le-au depășit pe canadiencele Vilagos în proba de înot sincron.
Portoricancele au încercat marea cu degetul
O ciudățenie s-a petrecut la JO din 1984, de la Los Angeles. Astfel, în finala de ștafetă 4X400 m femei, Madelina de Jesus, accidentată, a chemat-o pe sora sa geamănă, care era în tribună și a rugat-o să-i ia locul. Ironia este că sora sa venise în LA ca s-o încurajeze pe Madelina, ea nefiind practicantă a atletismului.
Antrenorul a fost cel care a observat substituirea și i-a anunțat pe organizatori că Puerto Rico nu va mai lua startul. Din câte se pare, deși cele două fete semănau perfect la față, diferența de musculatură a fost imediat remarcată de tehnicianul din țara lui Jennifer Lopez.
Â
articol de Octavian METONI