Ana Maria Tănasie, fostă componentă a naționalei de handbal a României, a vorbit despre perioada dificilă din copilărie.
Retrasă din activitate la 29 de ani, sportiva a făcut parte din generația care a obținut medalia de bronz la Campionatul Mondial din 2015 și a câștigat trofee importante la nivel de club. Dincolo de performanțe, sportiva a vorbit și despre viața personală.
Ea a explicat că a crescut într-o familie modestă, în care ambii părinți au muncit din greu, însă resursele au fost limitate. Tatăl său a lucrat pe mașina de gunoi, iar mama era casnică și se ocupa de gospodărie și de creșterea celor două fete.
Fosta handbalistă a povestit că în copilărie nu își permitea nici măcar un covrig și că mesele erau, de multe ori, formate din alimente simple, precum margarină sau slănină, pe care le lua la pachet.
Fosta sportivă, care acum are un centru de limbi străine, a vorbit și despre episoadele de marginalizare din acea perioadă, explicând că diferențele sociale erau vizibile și că acest lucru a afectat relațiile cu ceilalți copii. Printre altele, a menționat că avea puține haine și că evita să mănânce în fața colegilor.
În același timp, a ținut să vorbească și despre eforturile părinților. Ana Tănasie a dezvăluit că dificultățile nu s-au oprit odată cu ajungerea la nivel profesionist și într-o perioadă în care a fost accidentată, veniturile au scăzut semnificativ, iar situația financiară a devenit din nou complicată.
A spus că, timp de aproape un an, a trecut printr-o perioadă în care nu avea suficiente resurse pentru traiul zilnic și că nu le-a spus părinților despre aceste probleme, pentru că îi ajuta la rândul ei. După retragere, fosta sportivă s-a reorientat și a deschis un centru de limbi străine.
„Am avut doi părinți foarte muncitori, dar am pornit de jos. Am fost foarte săraci, prima noastră vacanță împreună și totodată prima lor vacanță a fost anul trecut în Turcia.
Noi nu ne permiteam să mergem în oraș să mâncăm o prăjitură, nu ne permiteam să ne luăm un covrig pe săptămână din oraș. Am avut foarte multe neajunsuri, de când o am pe fetița mea mă gândesc la mama mea și nu știu ce putere a putut avea, cu două fete și animale și multă sărăcie. Eu nu știu cum a putut să ne crească și de unde a scos toată mâncarea și toată puterea ei…
În copilărie, eu am fost marginalizată foarte tare. Se vedea. Eu aveam un pulover și o pereche de pantaloni pe care mi-i spăla mami sâmbătă. Aveam animale, mâncam de acolo ce aveam. Copiii erau ca în ziua de astăzi. Nu a vrut nimeni să fie prieten cu mine. Mă arătau cu degetul. Eu mâncam pe ascuns. Mâncam margarină cu slănină, era pachețelul meu de la mami. Dar nu mi-e rușine. Sunt atât de mândră!
Pentru mine, tatăl meu a fost un erou. A ieșit la pensie de pe mașina de gunoi. Mulți mă întrebau dacă nu îmi e rușine. Cum să îmi fie rușine?! A fost un erou!
Eu am avut o perioadă în care m-am accidentat și nu mai aveam nici ce să mănânc. Nici părinții mei nu știu, pentru că îi mai ajutam și pe ei. Mi-a scăzut salariul foarte mult, mâncam slănină cu pâine. Nu le-am spus niciodată. Aproape un an de zile nu am avut ce să mănânc. Și a fost cea mai grea operație a mea.
Și am trecut și prin ea, mi-am revenit, m-am ridicat. Uite, azi mănânc slănină în continuare. Deși acum am ce să mănânc”, a povestit Ana Maria Tănasie la „Un Podcast”