Consiliul de Administrație al Federației Române de Handbal a votat în această săptămână ca numărul de legitimați la fiecare echipă să conțină maxim 3 extracomunitari. Decizia a fost adoptată doar în handbalul masculin. Hotărârea este însă invalidă, susține Daniel Georgescu, managerul echipei de Dinamo, din moment ce a fost votată într-un „pachet” cu alte reguli. Într-una dintre acestea, Alexandru Dedu, președintele FR de Handbal, nu ar fi avut dreptul să se pronunțe, conform regulamentului în vigoare.
„În urma solicitărilor transmise de cluburile din Liga Națională masculin, cu 8 voturi „pentru” și 8 voturi „împotrivă” (Dinu, Luca, Manea, Tadici, Drăgănescu, Kotecz, Sâsâeac, Ali), se aprobă:
Reintroducerea vechilor criterii (n.r. nu se specifică dacă este vorba despre criteriile din 2016 sau 2018);
Numărul de legitimați la fiecare echipă să conțină maxim 3 extracomunitari;
Menținerea regulii U21 actuale sau ca alternativă înscrierea unei echipe de Divizia A cu minim 8 jucători seniori sub 23 de ani;
Menținerea regulii U23”, se specifică într-un comunicat publicat pe site-ul Federației Române de Handbal. Toate aceste reguli au fost votate la pachet, lucru confirmat inclusiv de Petru Ghervan, membru al Consiliului de Administrație, într-un interviu acordat pentru ProSport.
„Toate propunerile sunt invalide, pentru că Alexandru Dedu nu avea drept de vot. Copilul lui (n.r. Aron Dedu, legitimat la CSM București) este direct implicat în regulile U21 și U23. În momentul în care se vota separat, era OK. Dar s-a votat la pachet, iar președintele nu avea drept de vot, fiind implicată o rudă până la gradul IV. Dacă se mai dorește regula cu extracomunitarii, votul trebuie reluat”, a susținut Daniel Georgescu.
Votul lui Alexandru Dedu a avut valoare dublă, din moment ce scorul a fost egal după opțiunile exprimate, 8-8.
Regulamentul Consiliului de Administrație al Federației Române de Handbal spune următorul lucru la capitolul „Incompatibilități”:
„Sunt incompatibili a vota cu privire la anumite puncte incluse pe Ordinea de Zi următorii:
– cei care au calitatea de reprezentanți ai unor cluburi care sunt părți într-un litigiu sportiv pe care C.A. îl judecă în calitate de Instanță extraordinară de judecată;
– cei care sunt implicați personal sau au implicată o rudă până în gradul IV inclusiv, în ce privește o problemă supusă dezbaterii”.
Oficialului clubului Dinamo spune că au mai fost discuții pe această temă în trecut în Consiliul de Administrație. „Unele persoane sunt juriști, știu foarte bine regulamentele, dar nu au intervenit, să nu se pună rău cu președintele sau au avut un alt interes (n.r. cu referire la Flaviu Sâsâeac, președintele echipei Potaissa Turda). Flaviu știa toate lucrurile astea și le-a lăsat să meargă mai departe așa. Le aduc aminte că am mai avut astfel de discuții într-o ședință a Consiliului de Administrație. Dedu a sărit atunci și a spus: Cum, dacă fiu-miu joacă, eu nu n-am drept de vot? Iar atunci a sărit Flaviu și i-a spus că nu are drept de vot. Acum a avut drept de vot? O să le spun eu tuturor celor care vor veni la federație, ce să controleze mai exact, unde se fac abuzuri peste abuzuri”, a fost declarația lui Daniel Georgescu.
„Inclusiv că s-a votat diferit, fete și băieți, este discriminare de sex. Sunt reguli diferite, este discriminare!”, Daniel Georgescu
În toată această poveste a apărut și o altă ipoteză, plecând de la termenul de „extracomunitar”. Într-o speță similară la fotbal, în urcă cu aproximativ 5 ani, FRH și LPF au emis o circulară prin care susțineau că sportivi din mai mult de 100 de ţări nu sunt consideraţi extracomunitari, datorită unor acorduri pe care le au cu Uniunea Europeană.
„Cluburile au fost informate că legislația privind dreptul la muncă, care este deasupra oricărui regulament, le permite să transfere jucători și din alte state decât cele care fac parte din Uniunea Europeană. Practic, echipele au voie să folosească jucători din 27 de state UE plus alte 94 de state ale căror cetățeni au drept de muncă în UE conform tratatelor semnate în acest sens”.
Spre exemplu, Republica Tunisiană are un acord Euro-Mediteranean cu Uniunea Europeană pe condiții de muncă.
„Fiecare stat membru acordă lucrătorilor de cetățenie tunisiană angajați pe teritoriul său un regim caracterizat prin absența oricăei discriminări bazate pe naționaleitate în raport cu proprii resortisanță, în ceea ce privește condițiile de muncă, de remunerație și de concediere”, se specifică în Jurnalul Uninunii Europene, act normativ la nivel de UE.
Apoi, EHF și IHF nu au nimic prevăzut în regulamente care să stopeze libera circulație și liberul acces al sportivilor.
„Din punctul meu de vedere, tunisienii nu sunt extracomunitari, indiferent de sport, nu sunt incluși în această categorie a extracomunitarilor. Mincu, cel care se află în spatele regualmentelor și omul lui Dedu, a avut o astfel de problemă în 2015 și la fotbal și a ieșit cu o adăugire, ce înseamnă jucător extracomunitar”, a mai spus Georgescu. Dinamo are trei jucători tunisieni în lot, Amine Bannour, Kamel Alouini și Makrem Missaoui. „Este prima oară când aud aşa ceva. Este o decizie punctuală apropo de realitatea pe care fotbalul o are fiindcă din câte ştiu eu, Comunitatea Europeană e Comunitatea Europeană. Nu pot fi 120 de ţări pentru că aşa ar fi multe altele”, a declarat Alexandru Dedu pe această temă, conform Fanatik.
Dinamo este decisă să atace decizia Consiliului de Administrație pe toate căile legale, dar după partida retur cu Sporting Lisabona, din play-off-ul Ligii Campionilor. În tur, alb-roșii au câștigat în Portugalia cu 26-25. Jocul retur se desfășoară duminică, de la ora 17:30, în Ștefan cel Mare.
Care e cel mai bun fundaș dreapta al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER