Începe „spectacolul” după criteriile făcute de FR de Handbal pentru jucătorii străini. „Am constatat o încălcare gravă a demnităţii umane”. Din vară, doar trei handbalişti străini din vreo 60 ar mai corespunde criteriilor introduse de FRH

21 feb 2019 2015 afişări Handbal
Începe „spectacolul” după criteriile făcute de FR de Handbal pentru jucătorii străini. „Am constatat o încălcare gravă a demnităţii umane”. Din vară, doar trei handbalişti străini din vreo 60 ar mai corespunde criteriilor introduse de FRH

Criteriile de valoare introduse de FRH pentru transferul jucătorilor străini la cluburi din Liga Naţională sunt tot mai aspru contestate. Sindicatul Naţional al Handbaliştilor din România (SNHR) este prima entitate care reacţionează public şi cere forului condus de Alexandru Dedu să le modifice în perioada următoare.

În urmă cu aproximativ un an, Federaţia Română de Handbal a decis să introducă criterii de valoare la transferul jucătorilor străini. Mai exact, cluburile nu vor putea să transfere handbalişti de altă cetăţenie, decât dacă aceştia s-au clasate pe locurile 1-10 la ultimul Campionat European sau Mondial, au fost în Top 10 la Jocurile Olimpice dar fără să fi trecut mai mult de 2 ani calendaristici ori au jucat în turneul Final Four al Ligii Campionilor sau al Cupei EHF în ultimii 2 ani. De remarcat că regula se aplică începând cu al treilea jucător străin, pentru că primii doi handbalişti pot fi transferaţi fără criterii.

  • După ultimul Campionat Mondial masculin, cluburile din România pot să transfere jucători doar din naţionalele Danemarcei, Norvegiei, Franţei, Germaniei, Croaţiei, Suediei, Spaniei, Egiptului, Braziliei şi Ungariei.
  • La masculin, în criterii ar mai intra, handbaliştii de la naţionalele Cehiei, Sloveniei şi Belarusului, care au evoluat în 2018 la Campionatul European şi au intrat în Top 10.

Atât la feminin, dar mai ales la masculin, cluburile din România întâmpină deja dificultăţi în tentativa de a face noi achiziţii din afara ţării, astfel încât să menţină o ştachetadin punct de vedere al rezultatelor. Spre exemplu, Dinamo nu a putut să legitimeze în această iarnă unul dintre cei mai valoroşi interi din naţionala Angolei, care să o ajute şi la meciul de calificare cu Sporting pentru optimile de finală ale Ligii Campionilor!

  • Din vară, în Liga Naţională de handbal masculin, conform contractelor existente azi, doar trei jucători se vor mai afla în criterii, Pozzer, Teixeira (ambii de la CSM Bucureşti) şi Saldatsenka (HC Dobrogea Sud Constanţa). „Norocul” cluburilor? Au beneficiat de faptul că până la 30 aprilie 2018, FRH le-a oferit şansa de a încheia contracte cu jucătorii străini pe mai mulţi ani, în baza vechilor criterii.

Pentru că grupările din România, cele masculine, nu-şi vor permite să investească sute de mii de euro în salariile unor jucători de top, conform criteriilor existente, în următorul an, când vor expira majoritatea contractelor jucătorilor străini, cluburile vor fi nevoie să găsească cel puţin 30-40 de handbalişti români pentru a acoperi „găurile” care vor fi lăsate.

În rândul mai multor cluburi există nemulţumiri încă de anul trecut, dar acestea s-au amplificat pe măsură ce fiecare încearcă să-şi facă echipele pentru sezonul următor. Sindicatul Naţional al Handbaliştilor din România este însă prima entitate care reacţionează public pe acest subiect, după ce a constatat o încălcare gravă a demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, o încălcare a statului de drept şi a respectării drepturilor omului. „Valorile se regăsesc în toate tratatele Uniunii Europene. Carta drepturilor fundamentale este o declaraţie fermă şi clară în favoarea drepturilor cetăţenilor europeni. Dacă în ce priveşte jucătorii extracomunitari este dreptul Federaţiei Române de Handbal să-şi stabilească politicile de încurajare a jucătorilor autohtoni, nu putem fi de acord ca măsura prevăzută de art.14 din RSTJH să afecteze jucătorii comunitari, o astfel de prevedere fiind în evidentă contradicţie cu dreptul comunitar pe care România, ca stat membru al Uniunii Europene, este obligat să-l respecte”, susţine SNHR, care a trimis Consiliului de Administraţie să reevalueze criterile impuse jucătorilor străini.

Ca argumente au fost aduse mai multe legi în vigoare şi a fost detaliat ce înseamnă azi libera circulaţie a persoanelor şi a forţei de muncă în spaţiul Uniunii Europene.

„Vă solicităm să dispuneţi modificarea criteriilor ce se aplică jucătărilor din spaţiul Uniunii Europene şi a famillilor acestora. De asemenea, vă solicităm să comunicaţi cluburilor în timp util modificările făcute pentru a ajuta la buna organizare a acestora. Ţinând cont că nimeni nu poate să îngrădească dreptul la muncă în spaţiul Uniunii Europene, suntem convinşi că veţi lua toate măsurile care se impugn pentru remedierea situaţiei actuale”, este concluzia unei scrisori trimise Consiliului de Administraţie, semnată de Dumitru Costin, preşedintele BNS, şi Mihai Timofte, preşedintele SNHR.

 

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.