Era o seară mohorâtă din iarna care tocmai a trecut, la câteva zile după ce premierul României, Victor Ponta, fusese surprins, alături de Sebastian Ghiță, într-un club exclusivist aflat peste drum de circuitul de Formula 1 Yas Marina, din Emirate. Cei doi asistaseră la ultima cursă a sezonului de F1. În țară, televiziunile fierbeau în timp ce nota de plată a prim-ministrului era scanată și despicată în patru. ProSport publicase deja 7 episoade din investigația Forza Rossa și firul poveștii dusese de la un fost fotbalist al Stelei din anii ”80, transformat peste noapte din măturător în director de Formula 1, până la omul din vârful Guvernului.
Investigația Forza Rossa a început în octombrie 2014, după ce media britanică a scris despre fostul fotbalist de la Steaua din 1988, Constantin Cojocar, devenit director la echipa de Formula 1, Caterham, la câteva zile după ce curăța podele în fabrica echipei din Langley. Contactat de ProSport, Cojocar a recunoscut că lucrează pentru germanul de origine română Colin Kolles, fost director la 4 echipe de F1 și un apropiat al lui Bernie Ecclestone. Kolles consilia o firmă misterioasă, cu acționari necunoscuți, care a cumpărat Caterham în iulie 2014, dar în același timp urma să fie director la Forza Rossa, echipa românească de F1 a cărei înființare era coordonată de fostul membru PSD, afaceristul Ion Bazac. Jurnaliștii ProSport au început să strângă tot mai multe mărturii potrivit cărora Forza Rossa urma să intre în Formula 1 pe scheletul lui Caterham, o manevră misterioasă făcută prin firme fantomatice, iar în spatele proiectului condus de Bazac se afla, de fapt, Victor Ponta. Implicarea era concretă, cu semnături ale unor înalți demnitari de stat în actele unei companii private. Premierul a negat, însă, vehement.
Constantin Cojocar, atacantul descoperit de Mircea Lucescu la Corvinul, este personajul care a declanșat investigația ProSport în cazul Forza Rossa
Dialogul dintre reporterii ProSport și Ponta pe tema primei echipe românești din istoria Formula 1 începuse înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale. „Cu mare drag vorbim, dar după 16 Noiembrie! Mulțumesc”, răspunsese premierul, prin SMS, pe 7 noiembrie. Noiembrie era scris cu literă mare, data era evident extrem de importantă pentru Ponta. „Era foarte sigur că va câștiga alegerile”, spune o sursă guvernamentală. Răspunsul era promițător, iar apariția formulării „cu mare drag” oferea garanția că subiectul este unul pe placul interlocutorului.
Pe 25 noiembrie, seara, Ponta nu mai avea disponibilitatea de la începutul lunii. Între timp, el devenise un personaj din ce în ce mai important în investigație. La ora 19:23, premierul scria prin SMS:
„Am vazut ce ati scris deja pe acest subiect si din pacate sunt numai lucruri total neadevarate! In aceste conditii asta este punctul meu de vedere! O seara buna”
Pe 11 noiembrie, o sursă importantă din investigație îi informase pe reporteri: „Documentele au fost semnate de Ponta, Bazac, Bănicioiu și Jean Todt, șeful FIA. În ele, semnatarii din partea Forza Rossa se angajau să susțină echipa românească, sprijinită cu capital românesc și cu sponsorizări stimulate de guvernul român”.
Dialogul a continuat timp de 34 de minute. Răspunsurile premierului au devenit din ce în ce mai nervoase, iar numărul semnelor de exclamație din finalul frazelor a crescut. La 19:41, Ponta a trimis un mesaj fără echivoc:
„Nu am semnat actele Forza Rossa!!! Aveti numai informatii false!!! Tot cred ca glumiti pentru ca faceti niste scenarii absolut fantasmagorice!!!”
Editor video: Costin Grigoraș
Restul dialogului poate fi citit în clipul de mai sus. La toate întrebările legate de trimiterea, în februarie 2014, a ministrului Tineretului și Sportului de la acea oră, Nicolae Bănicioiu, la sediul tehnic al Federației Internaționale a Automobilului de la Valleiry, lângă Geneva, pentru a reprezenta interesele unei firme private, Ponta a eschivat sau a preferat să tacă: „Trebuie să-l întrebați pe Bănicioiu!”. Actualul ministru al Sănătății refuza însă dialogul.
Nicolae Bănicioiu și Victor Ponta, doi foști președinți ai Tineretului Social Democrat, pasionați de Formula 1
În ciuda răspunsului negativ primit de reporteri pe SMS, sursa ProSport continua să susțină ferm că semnătura premierului apare în dosarul Forza Rossa. De ce ar fi refuzat însă Ponta să-și recunoască implicarea? De fapt, Ponta este considerat omul din spatele proiectului coordonat la vedere de Ion Bazac, un fost coleg de partid și actual om de afaceri apropiat de numărul 1 din Palatul Victoria. „Bazac e văzut des la biroul lui Ponta, deși trece drept un apropiat al lui Geoană, rivalul politic al premierului”, spune o sursă guvernamentală demnă de încredere.
INFO – Acționari majoritari la Forza Rossa Holding, soții Camelia și Ion Bazac au o avere estimată la 15-16 milioane de euro de revista Forbes. Ambii au fost medici, însă în 2005 au obținut dreptul de a importa marca Ferrari în România. Camelia Bazac este sora mamei Alexandrei Dinu, prima soție a lui Adrian Mutu. Tatăl Alexandrei Dinu, Tiberiu, a facilitat soților Bazac negocierile cu partea italiană. În 2008, Ion Bazac a fost numit ministru al Sănătății. Cu câțiva ani înainte, el a fost audiat de DNA în dosarul Sănătatea, referitor la transferul ilegal a 5 miliarde de lei, bani destinați achiziționării a 2.000 de aparate de purificare a aerului din spitale.
Dovada că Ponta a semnat: actul 5/587 din 05.02.2014
Timp de trei luni, reporterii ProSport au încercat să obțină confimarea implicării lui Ponta într-un proiect privat, manageriat de un apropiat al cărui holding, Forza Rossa, este înregistrat într-o căsuță poștală din Nicosia, Cipru. Pe 21 noiembrie 2014, ProSport a cerut Guvernului să pună la dispoziție, în baza legii 544/2001 cu privire la libertatea de a accesa informații publice, documentul semnat de Ponta în dosar. 110 zile mai târziu, mailul de răspuns întârzie să apară. Mai opacă decât FIFA, organizația aproape ocultă condusă de Sepp Blatter, FIA condusă de Jean Todt – considerat a fi doar o păpușă controlată de omnipotentul Bernie Ecclestone – a refuzat să ofere răspunsuri. În numele comunicării, firma lui Bazac a întreținut un dialog minimal cu jurnaliștii, însă explicațiile lor n-au făcut altceva decât să demonstreze că Forza Rossa Holding ascunde lucruri și detalii importante în acest caz complicat. Încurcătura mediatică în care au intrat oficialii Forza Rossa poate fi sesizată aici, într-un articol publicat de ProSport pe 28 noiembrie 2014.
La 99 de zile de la dialogul în care Victor Ponta a negat că a semnat acte Forza Rossa, reporterii ProSport au reușit să obțină dovada că premierul României nu a spus adevărul! Dovada este o hârtie A4 cu antetul Guvernului României, având numărul de înregistrare 5/587 din 5 februarie 2014 scris peste ștampila „Cabinet Prim-Ministru”. În colțul din stânga jos, ușor inclinată spre stânga, apare semnătura care dărâmă afirmațiile lui Ponta și ale celorlalte persoane contactate de ProSport în ultimele 4 luni și jumătate.
Antetul Guvernului și ștampila pe care scrie Cabinet Prim-Ministru și numărul de înregistrare 5/587 din 05.02.2014. Deasupra ștampilei se poate citi clar FRR F1 Team, adică Forza Rossa România F1 Team
Actul cu antetul Guvernului și numărul de înregistrare 5/587 din 5 februarie 2014 pe care îl semnează Victor Ponta, cu funcția de Prim-Ministru. Imediat sub semnătură se află precizarea F1 Application și pagina 14, semn că actul se regăsește în dosarul de aplicație Forza Rossa
Ponta a semnat actul oficial care se regăsește la pagina 14 a dosarului de aplicație depus de ministrul Tineretului și Sportului, Nicolae Bănicioiu, la sediul tehnic al FIA, în data de 28 februarie 2014! La pagina 15 se regăsește și traducerea în engleză a actului, efectuată de translatorul autorizat Rodica Maria Ghidu, cea care în ultimele zile din 2014 a solicitat ProSport, printr-o notificare trimisă de un cabinet de avocatură, să-i înlăture numele din articole.
ProSport vă prezintă un alt document (foto, jos) pe care se află iscălitura premierului, un act de pe site-ul Senatului în care șeful Guvernului se semnează cu V mare și numele de familie Ponta.
Scurt, actul 5/587 deconspiră alte două minciuni, în afară de cea a lui Ponta:
Prima: pe 26 noiembrie 2014, la solicitarea ProSport, Forza Rossa Holding răspundea: „Dosarul de aplicație a fost depus la FIA în data de 23 decembrie 2013 și nicidecum în luna februarie 2014. El a fost depus exclusiv sub semnătura domnului Ion Bazac, Presedinte al Grupului Forza Rossa”. Sub semnătura lui Victor Ponta se citește foarte clar „F1 application”, iar ziua de înregistrare a actului, 5 februarie 2014, reprezintă dovada evidentă că Ion Bazac a depus în 23 decembrie o simplă scrisoare de intenție despre care a pretins că este dosarul de aplicație. Forza Rossa Holding a făcut tot posibilul să mascheze implicarea fizică a premierului, fostul coleg de partid și de proiecte cu patronul Ion Bazac.
A doua: la începutul lunii decembrie, reporterii ProSport au discutat cu Colin Kolles, omul central în proiectul Forza Rossa, despre implicarea lui Ponta. „Nu știu despre ce vorbiți. Eu știu dosarul și domnul Ponta nu a semnat nimic. Să vă spun drept, nu am vorbit în viața mea cu domnul Ponta. Nu i-am telefonat în viața mea și nu l-am văzut în viața mea”, a susținut atunci Kolles.
INFO – Colin Kolles, născut Călin Colesnic, este un român de 46 de ani născut în Timișoara și plecat în anii ’80 în Germania, unde a devenit doctor stomatolog. A condus din funcția de director mai multe echipe de Formula 1: Hispania Racing F1, Jordan, Midland, Spyker și Force India. În iulie 2014, în calitate de consilier al firmei paravan Engavest, cu acționați mascați, a participat la cumpărarea echipei britanice de Formula 1 Caterham de la afaceristul malaezian Tony Fernandes. Ulterior, Kolles și Fernandes s-au acuzat reciproc de nerespectarea termenilor tranzacției, iar acum conflictul a ajuns în instanță. Intrată în insolvență – Kolles a negat că el a introdus firma în insolvență, însă directorul care a semnat actele, Cojocar, spune că lucrează pentru Kolles -, Caterham nu va mai participa în 2015 în Formula 1.
De ce mint Ponta, Bazac și Kolles? Ce scrie în actul semnat de premier cu scopul de a susține și promova un proiect „sută la sută privat”, demarat de apropiatul Bazac cu scopul de a obține profit comercial? Mai aveți puțină răbdare.
Victor Ponta și Ion Bazac, doi foști colegi de partid, uniți și ei de pasiunea pentru Formula 1
„Bazac e lipit de Geoană. Soțiile sunt foarte apropiate, Bazac a fost ministrul lui Geoană în 2009. Dar, pe de altă parte, Bazac face parte dintr-un grup puțin vizibil, cu anumite interese, din care face parte și Ponta. Ei comunică mult în interiorul acestui grup, colaborează bine și se înțeleg bine. Sunt și apropiați de vârstă, iar relația lui Bazac cu Geoană nu afectează colaborarea lor” Sursă ProSport
Cine a plătit deplasarea ministrului Bănicioiu în Elveția?
Dosarul de aplicație pentru Formula 1 conține încă un act pe care o altă instituție publică, Ministerul Tineretului și Sportului, refuză să-l ofere spre consultare. La pagina 16, sub antetul MTS, Nicolae Bănicioiu semnează o scrisoare de sprijin a proiectului Forza Rossa pe care avea să o ducă personal, prinsă între clemele dosarului de aplicație, la sediul FIA.
Pe pagina din dreapta, apare antetul Ministerului Tineretului și Sportului. În stânga este traducerea scrisorii lui Victor Ponta
Pe banii cui a mers Bănicioiu în Elveția pentru a face lobby pentru proiectul unui fost coleg de partid? Aceasta este o întrebare la care ministrul Sănătății nu a răspuns în comunicarea pe care a trimis-o ProSport în 4 decembrie 2014, la aproape o lună după solicitarea jurnaliștilor.
„Domnule Stucan, avand in vedere articolele publicate in Prosport, doresc sa va comunic ca afirmatiile facute de dumneavoastra sunt neadevarate si interpretarile pe care le faceti sunt total eronate.
Nu doresc sa comentez referirile dumneavoastra legate de modul de organizare a vreunei echipe de Formula 1, deoarece nu am cunostintele si informatiile necesare, dar doresc sa precizez ca NU a existat NICIODATA vreo discutie legata de sustinerea financiara din partea Guvernului Romaniei pentru proiectul mentionat de dumneavoastra.
Cu multumiri, Nicolae Banicioiu.”
Înainte de a analiza afirmațiile omului care a fost numit de Victor Ponta în două guverne, în două ministere diferite, să vedem ce răspunde Forza Rossa Holding la o altă întrebare ProSport: „Toate costurile legate de acest proiect au fost în totalitate suportate de către Grupul Forza Rossa”. Enunțul poate explica, în lipsa unui răspuns din partea lui Nicolae Bănicioiu, cine a suportat costurile deplasării la Geneva a fostului ministru al Tineretului și Sportului.
Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei include o definiție a conflictului de interese pentru funcționarii publici în articolul 13:
Conflictul de interese apare atunci când funcționarul public are un interes personal care influențează sau pare să influențeze îndeplinirea atribuțiilor sale oficiale cu imparțialitate și obiectivitate. Interesele private ale funcționarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizații cu care funcționarul public a avut relații politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi și la orice datorii pe care funcționarul public le are față de persoanele enumerate mai sus.
La finalul lui februarie 2014, imediat după întoarcerea de la Geneva, Bănicioiu a primit din partea colegului său de partid și, totodată, prietenului Victor Ponta un alt post de ministru, la Sănătate. La MTS, în locul său a fost numită Gabriela Szabo.
Pe 17 noiembrie 2014, ProSport a solicitat ministrului Szabo documentul semnat de Bănicioiu în februarie 2014. Replica neoficială a fost că „sunt multe acte pierdute din minister”. Oficial, MTS a răspuns pe 5 decembrie, coincidență, la o zi după mesajul trimis de Bănicioiu. Secretarul general Florin Pușcău semnează un răspuns vag: „Vă comunicăm că MTS susține orice inițiativă publică sau privată din domeniul sportiv ce respectă legile României”. Nicio vorbă despre actul semnat de Bănicioiu și care se află la pagina 16 din dosarul Forza Rossa.
Atât Bănicioiu cât și Pușcău neagă angajarea sau implicarea banilor publici în proiectul Forza Rossa.
Proiectul Forza Rossa, „obiectiv strategic” pentru România
De ce refuză atunci Guvernul și MTS să pună la dispoziție sau măcar să certifice existența actelor semnate de Ponta și de Bănicioiu pentru susținerea publică a unui proiect privat condus de un prieten care are drept scop obținerea de profit? ProSport a încercat să descifreze conținutul documentului despre care Victor Ponta susține că nu există.
Sub titlul „Scrisoare din partea Guvernului României de sprijinire a proiectului FRR F1 Team”, Victor Ponta i se adresează șefului FIA, Jean Todt:
„În legătură cu posibilitatea participării în Campionatul Mondial de Formula 1 a unei echipe deținute de o companie cu acționari români și capital românesc, sprijinită în calitate de sponsori de firme românești de prim rang, Guvernul României își exprimă deplina susținere a unui asemenea proiect, cu efecte benefice în privința notorietății României (…)
Afirmarea la nivel mondial a capacității și notorietății companiilor românești reprezintă un obiectiv strategic al Guvernului României și un element central al politicii statului român. De aceea, inițiativa accederii unei echipe din România în Formula 1 este și va fi sprijinită de autoritățile din România„.
Așadar, prin deducție, accederea Forza Rossa în F1 este, în opinia lui Ponta, un „obiectiv strategic” pentru România. Curioasă prioritate în condițiile în care autostrăzile se construiesc cu viteza melcului la prețuri exorbitante, sistemul medical și cel de educație sunt în metastază, iar Guvernul Ponta nu a avut din 2012 încoace niciun proiect serios de promovare a companiilor românești.
Folosindu-se de numele, semnătura, funcția sa publică și simbolul Guvernului, Ponta promovează și girează proiectul lui Ion Bazac, deși acesta are hibe și probleme majore:
Colin Kolles și mentorul său Bernie Ecclestone, adică oamenii cheie din Formula 1 de care are nevoie echipa românească Forza Rossa
Prezența documentelor semnate de Ponta și Bănicioiu în dosarul Forza Rossa, inițiat de o firmă privată condusă de un apropiat al celor doi, a stârnit uimirea unor avocați contactați de ProSport. Conform articolului 114 din legea 161/2003, iscăliturile demnitarilor statului român apărute în actele unei firme private reprezintă un subiect extrem de delicat.
La punctul 2 din articolul 114 se scrie:
„Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele însoțit de calitatea persoanei care exercită demnitățile publice și funcțiile publice prevăzute în prezentul titlu în orice formă de publicitate a unui agent economic român sau străin, precum și a vreunui produs comercial, național sau străin„.
Punctul 3 oferă o perspectivă un pic diferită:
„Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publică, numele, vocea sau semnătura persoanei care exercită demnitățile publice și funcțiile publice prevăzute în prezentul titlu pentru orice formă de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepția publicității gratuite pentru scopuri caritabile„.
Sunt Ponta și Bănicioiu în culpă? De ce au ascuns actele pe care ProSport le-a solicitat încă din noiembrie 2014?
Jurnaliștii au cerut un punct de vedere lui Horia Georgescu, președintele Agenției Naționale pentru Integritate (ANI). „Este o speță complicată”, s-a rezumat să spună oficialul ANI, care a solicitat un email cu toate detaliile cazului. ProSport a expediat scrisoarea electronică și așteaptă un răspuns.
Mâine, în ProSport, puteți citi noi detalii esențiale din proiectul intrării Forza Rossa în Formula 1.
Solicitările ProSport rămase fără răspuns
Luni, 2 martie 2015, jurnaliștii au trimis o solicitare către biroului de presă al Guvernului prin care cereau punerea spre consultare a fantomaticului act 5/587 din 5 februarie 2014.
Este a doua cerere de acest fel după cea trimisă în 21 noiembrie 2014. Acum 110 zile, reporterii nu știau numărul de înregistrare al actului semnat de Victor Ponta, însă au solicitat documentele iscălite de premier. De fiecare dată, răspunsul oficial al Guvernului a fost tăcerea. Potrivit articolului 7 din legea 544/2001:
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maximum 30 de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile. (2) Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile de la primirea petitiilor.
Miercuri, 4 martie 2015, ProSport a încercat să ia din nou legătura prin SMS cu premierul Victor Ponta. Mesajul jurnaliștilor a rămas de data aceasta fără răspuns.
Dă click pe imaginea de mai jos pentru a citi firul investigației Forza Rossa într-un format nou pentru media sportivă din România.
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER